Comisiile pentru libertăți civile (LIBE) și comerț internațional (INTA) din Parlamentul European urmează să voteze miercuri, 4 noiembrie, un raport privind modificarea regulilor de monitorizare a precursorilor chimici. Aceste substanțe, utilizate atât în scopuri industriale legitime, cât și pentru producția ilegală de droguri, vor face obiectul unor controale mult mai stricte. Noua legislație europeană vizează limitarea accesului rețelelor infracționale la compuși chimici care sunt folosiți pentru a evita reglementările actuale.
Proiectul de regulament propune o restructurare a categoriilor de substanțe controlate, reducând numărul acestora de la patru la trei. O schimbare majoră este introducerea unei categorii dedicate precursorilor de tip „designer”, compuși modificați special pentru a permite fabricarea drogurilor fără a declanșa alerte. Pentru aceste substanțe, se va aplica un regim de control riguros, cu interzicerea utilizării lor în afara unor excepții foarte limitate, precum activitățile de cercetare și inovare.
Pentru a eficientiza monitorizarea, Uniunea Europeană va implementa un sistem electronic centralizat care va digitaliza procedurile de autorizare și înregistrare. Acest mecanism va permite autorităților să verifice mai rapid operatorii economici și să monitorizeze tranzacțiile comerciale care implică precursori. Lidia Stoica, criminolog, explică faptul că aceste măsuri ar putea afecta traficul de stimulente precum amfetamina, metamfetamina și MDMA, care provin adesea din țări precum Olanda și Belgia.
În România, impactul va fi diferit, deoarece țara funcționează și ca teritoriu de tranzit pentru substanțe provenite din America de Sud, America de Nord sau Asia. Lidia Stoica menționează că Portul Constanța reprezintă un punct critic, fiind identificat în Strategia Națională Antidrog 2022-2026 ca o rută alternativă pentru introducerea cocainei în Europa. De asemenea, serviciile de curierat internațional sunt utilizate intens pentru importul de substanțe psihoactive noi prin rute comerciale legale.
O problemă majoră identificată este concentrarea resurselor de aplicare a legii asupra consumatorilor de cantități mici. Lidia Stoica subliniază că aproximativ 80% dintre capturile de droguri reprezintă cantități sub cinci grame, cu o medie de un gram per captură. Această abordare consumă fonduri publice și resurse de investigație, în detrimentul combaterea marilor rețele. Criminologul propune dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu pentru a permite DIICOT să își direcționeze eforturile către traficul la scară largă.
În contextul actual, România se confruntă cu o piață de consum emergentă, conform raportului de activitate al DIICOT pentru 2025. Instituția a raportat că aproximativ 77,5% din cele 48.279 de cauze de soluționat aveau ca obiect traficul de droguri. Această presiune asupra resurselor instituționale evidențiază dificultatea de a echilibra investigațiile împotriva consumatorilor cu cele vizând structurile de criminalitate organizată care operează pe teritoriul țării.