În România, discuțiile privind restricționarea utilizării telefoanelor mobile în instituțiile de învățământ au căpătat un nou impuls odată cu un proiect de lege depus de deputata PNL Raluca Turcan. Această inițiativă legislativă, care se află în prezent în etapa de dezbatere în comisii, propune interzicerea dispozitivelor mobile atât în școli, cât și în licee. Scopul declarat al măsurii este de a ajuta elevii să își recupereze capacitatea de concentrare și de a optimiza timpul dedicat procesului de învățare.
Deși legislația actuală permite deja restricții în timpul orelor de curs, noul proiect vizează o aplicare mai amplă. Psihologul Oana Calnegru susține că eliminarea factorilor distractori din clasă este o idee bună, deoarece notificările constante fragmentează atenția elevilor. Această fragmentare afectează procesul de sedimentare a informației, deoarece creierul este obligat să depună un efort suplimentar de reorientare după fiecare întrerupere, ceea ce compromite calitatea învățării pe termen scurt.
Pe de altă parte, psihologul Flori-Ana Buzilă avertizează asupra riscurilor asociate unei implementări bruște. Studiile indică faptul că unii copii pot trece printr-un proces de sevraj psihologic, manifestat prin creșterea incidentelor disciplinare și scăderea stării generale de bine în primul an. Expertul subliniază că telefonul poate deveni un refugiu emoțional pentru elevii cu anxietate socială, oferindu-le o identitate online în locul interacțiunilor reale din mediul școlar.
Impactul social asupra pauzelor reprezintă un alt punct critic al dezbaterii. În timp ce susținătorii măsurii vor să forțeze interacțiunile față în față pentru dezvoltarea abilităților sociale, psihologii avertizează că telefonul facilitează nevoia de apartenență a adolescenților. Pentru unii elevi, dispozitivul este o fereastră către exterior, iar scoaterea lui din ecuație poate accentua sentimentul de izolare sau marginalizare în cadrul grupului de colegi, în loc să favorizeze socializarea.
Cercetările internaționale oferă rezultate nuanțate privind eficacitatea acestor interdicții. Un studiu realizat de o echipă de la Stanford, Duke, Michigan și University of Pennsylvania arată că, în primii trei ani, impactul asupra rezultatelor școlare este aproape nul. La liceu se observă o ușoară îmbunătățire la disciplina matematică, însă la gimnaziu rezultatele pot scădea ușor. Studiile sugerează că beneficiile reale apar abia după o perioadă lungă de adaptare și doar dacă se aplică metode de predare care mențin interesul.
În contextul european, diverse țări precum Spania, Brazilia sau Norvegia au raportat beneficii academice, însă rezultatele rămân contradictorii. În Suedia, de exemplu, nu s-au observat efecte semnificative. Experții recomandă ca interzicerea să nu fie o măsură izolată, ci să fie însoțită de consiliere școlară și de utilizarea unor tehnologii interactive în clasă, pentru a acoperi nevoile de informare și comunicare ale elevilor fără a recurge la dispozitivele personale.