Pacienții din România se confruntă cu o întârziere masivă în accesul la medicamentele de ultimă generație, așteptând peste trei ani pentru tratamente care sunt deja disponibile în alte state europene. Datele furnizate de industria farmaceutică arată că timpul de așteptare în România a atins un record de 1.201 de zile. Această perioadă este de peste 21 de ori mai lungă decât cea din Germania, unde accesul la tratamente inovatoare se realizează în doar 56 de zile.
Raportul Patients W.A.I.T. 2025, publicat de EFPIA în mai 2026, a analizat disponibilitatea a 168 de medicamente inovatoare autorizate în perioada 2021–2024. Rezultatele indică faptul că România ocupă ultimul loc în clasamentul accesului la tratamente noi, având cel mai mare timp median de așteptare dintre cele 36 de țări analizate. În medie, timpul de așteptare pentru disponibilitatea unui medicament nou în toate statele analizate este de 532 de zile.
Emer Cooke, directoarea executivă a Agenției Europene a Medicamentului (EMA), a explicat că există o discrepanță între procesul de autorizare și cel de implementare națională. Deși autorizațiile de introducere pe piață sunt acordate printr-un sistem european comun, responsabilitatea pentru organizarea și finanțarea sistemelor de sănătate aparține fiecărui stat membru în parte. Autoritățile naționale decid dacă un produs este considerat necesar și dacă acesta va fi inclus în sistemele de rambursare sau compensare.
Pentru a reduce aceste inegalități, Emer Cooke a sugerat necesitatea unei abordări coordonate la nivel european, în loc de acțiuni individuale ale fiecărei țări. Una dintre soluțiile propuse este colaborarea între state pentru achiziții comune de medicamente, ceea ce ar putea crește puterea de negociere a țărilor cu resurse mai mici. Noua legislație farmaceutică europeană include prevederi prin care companiile ar putea fi obligate să depună cereri de rambursare în toate statele membre.
Reforma legislației farmaceutice europene, adoptată de Consiliul Uniunii Europene la 28 septembrie 2026, urmărește îmbunătățirea accesului la tratamente și reducerea penuriilor de medicamente. Această reformă vizează și modificarea perioadelor de protecție comercială și a datelor de cercetare pentru producătorii de medicamente inovatoare. Aplicarea generală a acestui nou cadru legislativ este anticipată pentru anul 2028, după o perioadă de tranziție, deși deciziile de finanțare vor rămâne competență națională.
Procesul de introducere a medicamentelor pe piața națională după autorizarea europeană implică etape complexe de stabilire a prețurilor și negociere cu producătorii. Aceste proceduri variază semnificativ de la o țară la alta, fiind influențate direct de resursele financiare ale sistemelor de sănătate. În România, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a avertizat că aceste întârzieri pot duce la agravarea bolilor și la creșterea numărului de spitalizări.