Rezultatele elevilor români la disciplina științe sunt puternic influențate de nivelul de implicare al părinților în procesul educațional. Conform datelor PISA 2025, există o diferență de 37 de puncte între copiii care sunt întrebați de părinți despre activitatea școlară și cei care nu beneficiază de niciun interes din partea familiei. Această disparitate este echivalentă cu aproximativ un an de școală, plasând România printre primele zece țări, alături de Republica Moldova și Qatar, unde atitudinea familiei contează cel mai mult.
Fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru, avertizează că rezultatele devin catastrofale în momentul trecerii la gimnaziu. Deși părinții rămân aceiași, performanța elevilor scade drastic, ceea ce indică faptul că problema nu constă în lipsa interesului familial, ci într-un sistem care nu funcționează corect. Mircea Dumitru susține că, dacă privim cifrele, rezultatele până în clasa a V-a nu sunt catastrofale, sugerând că instituția școlară eșuează exact când copiii au cea mai mare nevoie de sprijin structurat.
Mircea Dumitru respinge ideea că părinții poartă o vină morală pentru performanțele slabe ale copiilor lor. El subliniază că rezultatele cele mai mici apar în mediile defavorizate, în special în zona rurală, unde părinții au fost ei înșiși lipsiți de o educație formală serioasă. De asemenea, el menționează că mulți părinți din mediile urbane nu au timp pentru educația copiilor deoarece trebuie să lucreze la mai multe locuri de muncă pentru a-și putea întreține familiile.
În ceea ce privește atitudinea elevilor, raportul PISA 2025 arată că 75,3% dintre copiii din România cer ajutor profesorilor atunci când temele devin dificile. Totodată, un procent de 82% apelează la colegi pentru asistență, o cifră care depășește media OCDE. Totuși, aproximativ o treime dintre elevi admit că renunță să-și facă temele dacă volumul de lucru este prea mare. În România, 63% dintre elevi declară că depun efort suplimentar când sarcinile devin grele.
Analiza atitudinilor scoate în evidență și nivelul de curiozitate al tinerilor. În România, 77% dintre elevi se declară curioși în legătură cu multe lucruri diferite, depășind media OCDE de 73%. Totuși, se observă o scădere a acestui indice cu 4,8 puncte procentuale față de perioada anterioară. Un alt aspect critic este mindsetul de creștere, care la elevii români este de 61%, situându-se sub media de 69% înregistrată la nivelul țărilor membre OCDE.
Evaluările internaționale precum PISA sunt esențiale pentru înțelegerea calității educației la nivel global și pentru compararea performanțelor naționale cu standardele economiilor dezvoltate. Aceste studii monitorizează competențe fundamentale în matematică, citire și științe, oferind date despre modul în care sistemele de învățământ reușesc sau eșuează în pregătirea tinerilor pentru provocările viitoare. Datele colectate permit guvernelor să identifice zonele de vulnerabilitate în procesul de învățare autoreglamentată a elevilor.