Stresul la locul de muncă a ajuns să afecteze o parte semnificativă din forța de muncă din România, conform datelor recente. Patru din zece angajați au declarat că activitatea profesională le compromite sănătatea mintală, un procent aflat în continuă creștere față de perioadele anterioare. Problemele semnalate de salariați includ lipsa recompenselor, comunicarea deficitară și abuzurile, fenomen care pune sub presiune echilibrul dintre viața personală și cea profesională.
Un aspect alarmant evidențiat în raportul Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă este prezența abuzurilor verbale. Un salariat din zece recunoaște că a fost victima acestor conduite neadecvate în cadrul mediului de lucru. În plus, mai mult de jumătate dintre angajați aleg să rămână în tăcere atunci când interacționează cu șefii sau colegii, din teama că ar putea suferi consecințe negative asupra poziției lor profesionale.
Situația este exemplificată de cazuri de hărțuire și presiune psihică extremă exercitată de superiori. Marius, un angajat de 41 de ani din sectorul construcțiilor, descrie o atmosferă apăsătoare în care este criticat constant, chiar și atunci când îndeplinește sarcinile. Presiunea exercitată de șefi l-a determinat pe acesta să apeleze la ajutorul unui psihiatru și la terapie, primind recomandarea medicală de a își schimba locul de muncă.
Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, este un risc major atunci când programul de lucru invadează timpul liber. Mihaela Rus, președintele Colegiului Psihologilor din România, filiala Constanța, explică faptul că stările de oboseală și lipsa de concentrare sunt semne clare că angajatul nu mai poate utiliza resursele cognitive sau emoționale. Pentru a preveni acest proces, psihiatrul Raluca Modoranu de la Institutul de Psihiatrie Socola recomandă stabilirea unor limite clare și evitarea răspunsurilor la mesaje sau e-mailuri în afara orelor de program.
Sectorul care raportează cele mai frecvente episoade de epuizare cauzată de mediul profesional este cel din Sănătate și Asistență socială. Angajații din acest domeniu se confruntă cu o presiune constantă, ceea ce contribuie la creșterea numărului de persoane care declară că munca lor le afectează direct starea de bine. Această tendință reflectă o problemă structurală în modul în care este gestionată forța de muncă în anumite ramuri critice.
În contextul actual al pieței muncii, sectorul sănătății traversează o perioadă de transformări, fiind raportată o mare recrutare de peste 6.800 de posturi deblocate în spitale. Această disponibilitate a locurilor de muncă intervine într-un moment în care presiunea asupra personalului medical rămâne un subiect de dezbatere, având în vedere numărul ridicat de angajați care raportează deja stări de epuizare și stres profund.