Andreea Esca, una dintre cele mai cunoscute prezentatoare de știri din România, a fost plătită pentru a participa la un spectacol organizat în Oradea. Evenimentul, numit „Festifall”, a fost finanțat cu bani publici prin intermediul Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și Regiune (APTOR). Această implicare a jurnalistei de la ProTV într-un spectacol comercial plătit ridică probleme de etică și semnalează lipsa unei reglementări clare care să separe activitatea jurnalistică de cea comercială.
Conform informațiilor, prezența prezentatoarei la eveniment a fost una contravențională pentru imaginea de jurnalist de încredere. Pentru o perioadă de o oră și jumătate pe scenă, momentul în care Andreea Esca a urcat alături de blogger-ul Otravă a fost răsplătit cu aproximativ 6.000 de euro. Plata a fost efectuată prin firma Otravă Media SRL, care îi aparține influencerului Cristian Șimonca, cunoscut sub apelativul „Otravă”, în scopul promovării municipiului Oradea.
În ceea ce privește poziția televiziunii, ProTV a declarat că respectă dreptul angajaților de a desfășura activități personale și profesionale în afara atribuțiilor de la companie. Instituția subliniază că menține independența editorială și standardele jurnalistice, considerând că activitățile externe ale colaboratorilor sunt independente de munca lor de la post. Totuși, cazul evidențiază un gol legislativ de aproape 40 de ani, în care nu există o regulă obligatorie pentru separarea rolurilor.
Expertul Ionuț Codreanu, vicepreședinte ActiveWatch, avertizează că astfel de colaborări între jurnaliști și autorități publice sau firme pot să decrediteze presa. El susține că aceste practici riscă să confirme prejudecățile publicului despre o presă aservită, care urmărește interese financiare în detrimentul interesului public. În România, încrederea în presă este deja scăzută, conform datelor, iar aceste evenimente comercializează statutul de autoritate mediatică.
Problema este agravată de faptul că România nu a adaptat încă în legislația națională regulamentul european European Media Freedom Act (EMFA). Acest regulament obligă furnizorii de servicii mass-media să divulge orice conflicte de interese, reale sau potențiale, care pot afecta știrile. Deși Ministerul Culturii și-a asumat adaptarea legislației, raportul ActiveWatch din octombrie 2026 indică faptul că nu s-a făcut niciun progres în implementarea acestui cadru de protecție.
Situația reflectă o lipsă de transparență în circuitul banilor publici care ajung în mass-media, în special în perioadele electorale. În prezent, jurnaliștii din televiziune sunt reglementați de legea audiovizualului nr. 504/2002, însă aceasta nu oferă un cadru clar pentru servicii comerciale prestate de persoanele fizice. Pentru restul presei, singurele instrumente rămân codurile deontologice, care sunt doar recomandări de autoreglementare, fără putere de lege sau sancțiuni oficiale.