Gigel Lazăr, președintele Federației Neguvernamentale Antidrog și activist cu o activitate de două decenii, a lansat un apel urgent către clasa politică din România. Acesta intervine în contextul creșterii alarmante a consumului de droguri, care a ajuns la 18%, și al discuțiilor privind dezincriminarea substanțelor. Specialistul avertizează că orice relaxare a legii fără o infrastructură medicală solidă va duce la un dezastru social major pentru tinerii din țară.
Activistul taxează dur pasivitatea autorităților, afirmând că fenomenul de consum nu s-a agravat din lipsa soluțiilor, ci din cauza neaplicării strategiilor existente. Gigel Lazăr, care a coordonat strategii naționale și europene, susține că ideea de a capitula în fața drogurilor prin legalizare sau dezincriminare priprită este o decizie iresponsabilă. El subliniază că expertiza oferită instituțiilor statului a fost lăsată neaplicată, ceea ce a dus la impasul actual al decidenților.
Un punct critic ridicat de Gigel Lazăr este riscul de a repeta criza etnobotanicelor din anii 2000, când tinerii ajungeau în stări critice la unitățile de primiri urgențe. El solicită finanțarea și modernizarea centrelor de prevenire din fiecare județ, corelate cu centre de consiliere și tratament. Fără aceste structuri de suport și fără psihologi în școli, relaxarea normelor legislative va lăsa societatea fără nicio plasă de siguranță în fața intoxicațiilor.
În ceea ce privește noua Agenție Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), specialistul cere profesionalism în loc de politică. Gigel Lazăr avertizează că această structură strategică nu trebuie să devină o monedă de schimb sau un instrument de negociere între partide. El insistă că managementul trebuie încredințat exclusiv unor profesioniști de carieră care înțeleg profilul psihosocial al noilor generații.
Controversa este alimentată de un proiect de lege inițiat de senatoarea Victoria Stoiciu, care propune transformarea deținerii de droguri pentru consum propriu din infracțiune în contravenție. Documentul prevede amenzi între 1.000 și 3.500 de lei, în funcție de tipul substanței și de contextul în care are loc fapta. În timp ce Victoria Stoiciu susține că actualul sistem vânează inutil tinerii, Alina Gorghiu s-a poziționat împotriva proiectului, cerând prioritizarea prevenției și a tratamentului.
Dezbaterea privind regimul juridic al substanțelor psihoactive reflectă o tensiune profundă între abordările de control penal și cele de sănătate publică. În România, deciziile legislative privind stupefiantele implică adesea confruntări între parlamentari care doresc sancțiuni administrative și experți care cer investiții masive în infrastructura de recuperare medicală și centrele de prevenție județene.