O știre publicată de agenția Reuters privind arestarea lui Călin Georgescu a provocat o reacție aprinsă în mediul online, în special pe rețeaua socială Facebook. Susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au contestat vehement modul în care agenția britanică l-a descris în textul său. Conflictul a izbucnit după ce Reuters a utilizat eticheta de „pro-rus” pentru a-l identifica pe Georgescu, o formulare care a fost respinsă de numeroși utilizatori care consideră informația manipulatoare.
Curtea de Apel București a dispus, marți, 29 septembrie, arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile a lui Călin Georgescu. Agenția britanică menționează că acesta este „fostul favorit prorus la alegerile prezidențiale anulate din 2024”, fiind anchetat sub acuzația de fraudă. Procurorii susțin că Georgescu și alți doi suspecți au convins un om de afaceri să le ofere suma de 1,1 milioane de euro, sub pretextul obținerii unei linii de credit pentru investiții.
Conform anchetei, din suma menționată, un milion de euro urma să fie direcționat către o afacere cu materiale prețioase, în timp ce 100.000 de euro erau destinați susținerii campaniei electorale a fostului candidat. Călin Georgescu a negat în mod categoric toate acuzațiile de fraudă. În cadrul dosarului, a fost interceptat un dialog cu omul de afaceri Ionel Rusen, reținut în același caz, despre obținerea azilului politic în Italia și căutarea unei proprietăți securizate.
În secțiunea de comentarii de la postarea Reuters, susținătorii au argumentat că eticheta de „pro-rus” este nedreaptă și că acesta este, de fapt, un conservator. Unii utilizatori au comparat poziția sa cu partide precum AfD în Germania sau Vox în Spania. Alți comentatori au susținut că decizia instanței este una pur politică, fiind vorba despre un „dosar fabricat” menit să elimine un adversar care a câștigat alegerile prezidențiale.
Georgescu se confruntă cu mai multe dosare juridice, fiind deja judecat pentru alte acuzații. Printre acestea se numără încercarea de a submina securitatea națională după anularea alegerilor și promovarea liderilor fasciști din România din anii 1930, fapt considerat ilegal. Deși i s-a interzis să mai candideze, fostul candidat continuă să beneficieze de o popularitate considerabilă în rândul unei părți a electoratului, care îl consideră un victimă a sistemului.
Anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024 a avut loc pe fondul suspiciunilor privind ingerința Rusiei în procesul electoral. Această situație a lăsat alegătorii din România profund divizați și a alimentat neîncrederea în instituțiile statului. După reluarea alegerilor în mai 2025, scrutinul a fost câștigat de președintele de centru Nicușor Dan, într-un context marcat de acuzații privind tactici de dezinformare online și atacuri cibernetice.