Fostul candidat la Președinția României, Călin Georgescu, a discutat în secret despre mutarea sa definitivă în Italia, conform unor interceptări realizate de DIICOT. Planurile sale includ achiziționarea unei proprietăți în Toscana, stabilirea unui cont bancar și obținerea azilului politic pentru a intra sub incidența legii italiene. Discuțiile au avut loc în primăvara anului 2025 și au vizat crearea unei existențe stabile, incluzând școli pentru copii și o activitate economică formală.
În cadrul conversațiilor interceptate, Georgescu a încercat să activeze o rețea de contacte politice italiene prin intermediul omului său de încredere, Ionel Rusen. Unul dintre numele menționate este Matteo Salvini, vicepremierul Italiei și liderul Lega, despre care Rusen a susținut că ar putea transmite un mesaj privind deteriorarea democrației în România. Georgescu a manifestat un interes direct pentru obținerea unei forme de protecție sau securizări prin intermediul acestor figuri politice de talie europeană.
O altă direcție importantă a fost contactarea generalului italian Roberto Vannacci, europarlamentar și lider al formației Futuro Nazionale. Georgescu i-a cerut lui Rusen să stabilească o comunicare directă cu Vannacci, insistând pe discreție totală pentru ca nimeni să nu detecteze planul de plecare. Această solicitare vine într-un context în care Vannacci își exprimase deja susținerea pentru Georgescu prin mesaje video în limba română, adresate electoratului din Italia, înainte de anularea alegerilor prezidențiale.
Detaliile financiare ale planului de relocare au fost discutate cu o precizie surprinzătoare între cei doi interlocutori. Ionel Rusen i-a prezentat lui Călin Georgescu o proprietate care ar putea corespunde cerințelor, având un preț de aproximativ 1,2 milioane de euro. Georgescu a indicat faptul că resursele financiare sunt disponibile, menționând că va primi ajutor de la „niște străini” pentru a finaliza această achiziție în regiunea Toscana.
Strategia de stabilitate în Italia prevedea și crearea unei fațade de normalitate prin ocuparea unui loc de muncă sau gestionarea unei firme. Georgescu a subliniat necesitatea ca acest aspect să fie „de ochii lumii”, pentru a evita suspiciunile autorităților. Obiectivul final era obținerea azilului politic nu doar pentru el, ci și pentru oamenii săi, utilizând posibile legături cu un fost oficial italian din sistemul de justiție care să faciliteze procesul.
Italia a devenit în trecut o destinație preferată pentru numeroși condamnați români care au încercat să evite predarea către autoritățile de la București. Investigat de Newsweek România, acest fenomen de „forum shopping” a implicat figuri precum Alina Bica sau Darius Vâlcov, care au invocat rezidența și legăturile construite în Italia pentru a contesta executarea pedepselor. Călin Georgescu a vizat exact aceeași jurisdicție, urmând un model de stabilitate personală și juridică similar cu cel al fugarilor anteriori.