O narațiune falsă, distribuită pe platforma Facebook, susține că procurorii au plantat probe în timpul perchezițiilor efectuate la Călin Georgescu. Această afirmație vizează în special o legitimație emisă de Ordinul de Malta, care ar fi fost adăugată artificial la actele găsite de autorități. Mesajul urmărește victimizarea politicianului pro-rus și abaterea atenției de la acuzațiile penale care i se aduc de către DIICOT.
În realitate, procedurile de percheziție s-au desfășurat în prezența lui Călin Georgescu și în prezența avocatului său, Mircea Sinescu. Acesta din urmă este un cunoscut specialist în drept penal din Baroul București, cu o experiență de aproape două decenii și 15 ani ca cadru didactic. Având în vedere prezența avocatului, orice tentativă de plantare a probelor ar fi fost imediat sesizată și semnalată. Nici Călin Georgescu, nici echipa sa juridică nu au contestat modul în care DIICOT a desfășurat aceste operațiuni.
Analiza indică faptul că obiectele menționate în acuzațiile de plantare nu au nicio relevanță directă în dosarul penal. Călin Georgescu este acuzat de constituire de grup infracțional și înșelăciune, într-o schemă complexă ce implică spălare de bani și utilizarea unor firme-proxy sau a unor bănci-fantomă. Un aparat de bruiaj sau o legitimație de la un ordin de tip clonă nu au nicio legătură cu aceste acuzații de fraudă sau cu structura grupului infracțional.
Investigațiile arată că legitimația de tip diplomatic menționată a fost obținută de Călin Georgescu de la un ordin-clonă al celui de la Malta. Această situație este comparabilă cu utilizarea produselor contrafăcute. De asemenea, afirmațiile despre plantarea probelor sunt promovate de europarlamentara pro-rusă Diana Șoșoacă, care a lansat pe TikTok acuzații fără argumente, sugerând că și alte obiecte ar fi fost adăugate la percheziții.
Această strategie de comunicare se încadrează în meta-narațiunea conform căreia Călin Georgescu este o victimă a sistemului și un om anti-sistem. Prin delegitimarea procedurilor penale, susținătorii politici încearcă să transforme acuzațiile de criminalitate într-o conspirație. Astfel, discuția publică este mutată de la conținutul probelor și de la faptele de înșelăciune către o viziune în care instituțiile statului sunt percepute ca fiind inamice.
Aceste fenomene de dezinformare apar într-un context de polarizare socială extremă și de criză de încredere în autorități. Societatea românească a experimentat o adâncire a faliilor sociale după noiembrie 2024, amplificată de anularea alegerilor prezidențiale și de lipsa de comunicare a instituțiilor. Acest climat este alimentat și de războiul hibrid condus de Rusia, care contribuie la erodarea încrederii în mecanismele statului.