Deputatul Nicolae Păun, președinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din Camera Deputaților, a solicitat clarificări oficiale privind schimbarea destinației imobilului situat în rondul de la Arcul de Triumf. Acesta cere secretarului general al Guvernului, Dan Reșitnec, să declare public cine a solicitat ca sediul Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) să fie transformat în Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor. Nicolae Păun susține că Partida Romilor nu are nicio legătură cu această inițiativă de schimbare a destinației clădirii.
Nicolae Păun susține că în spatele acestui demers se află persoane asociate cu Institutul European pentru Arte și Cultură Romă (ERIAC). Deputatul afirmă că secretarul general al Guvernului ar fi solicitat Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) ca spațiul să fie pus la dispoziția ERIAC pentru un proiect al organizației. În această scrisoare deschisă, Nicolae Păun menționează și persoane precum Ciprian Necula și Zeljko Jovanovic, invocând o posibilă influență asupra deciziilor administrației românești.
Din partea sa, Dan Reșitnec oferă o explicație diferită, indicând Agenția Națională pentru Romi drept viitor administrator al spațiului respectiv. Secretarul general al Guvernului a anunțat că a cerut RA-APPS să înceapă procedurile pentru transferul imobilului, în vederea înființării muzeului prevăzut de lege. Dan Reșitnec a subliniat că imobilele administrate de RA-APPS trebuie utilizate în interes public, refuzând prelungirea contractelor de închiriere pentru sediile unor formații politice care au acces la stat.
Dan Reșitnec a precizat că partidul PUSL a contestat decizia în instanță, însă cererea de suspendare a fost respinsă în cursul acestei săptămâni. Oficialul a argumentat că, deși Muzeul Național de Istorie și Cultură a Romilor din România a fost înființat prin Legea nr. 238/2023, autoritățile nu au reușit să identifice un sediu adecvat timp de trei ani. El a comparat situația cu modul în care statul oferă clădiri impunătoare pentru sediile partidelor politice, în detrimentul instituțiilor culturale.
Conflictul evidențiază o discrepanță între acuzațiile de influență politică și argumentele de necesitate legală prezentate de Guvern. În timp ce Nicolae Păun invocă relații cu diverse figuri politice, precum Florin Manole sau Ilie Bolojan, Dan Reșitnec susține că accesul la patrimoniul statului nu trebuie să depindă de relații personale. Procedura de transfer nu este încă finalizată, depinzând de decizia conducerii RA-APPS și de viitorul Executiv, rămânând deschisă întrebarea privind beneficiarul real al spațiului.
Instituția muzeului vizat de această controversă a fost creată prin lege în anul 2023, însă implementarea ei a întâmpinat dificultăți administrative. Conform legislației, Guvernul era obligat să identifice o clădire pentru funcționarea muzeului în termen de 90 de zile de la intrarea legii în vigoare. Lipsa unui sediu oficial după această perioadă a dus la propunerea de utilizare a imobilului actual al PUSL, generând disputele politice actuale.