Anchetatorii de la DIICOT au descoperit un aparat de bruiaj în mașina lui Călin Georgescu, în urma unei operațiuni desfășurate luni, 21 septembrie 2026. Dispozitivul a fost găsit în contextul perchezițiilor efectuate la locuința fostului candidat de la Mogoșoaia, în cadrul unui dosar care vizează o presupusă înșelăciune. Această acțiune a urmat ridicării lui Călin Georgescu din trafic, în timp ce acesta se îndrepta spre Otopeni.
Dispozitivul identificat este un aparat de tip MNG-300 Rabbler, utilizat pentru blocarea înregistrării și ascultării convorbirilor. Acest aparat este portabil, având dimensiuni similare unui pachet de țigări, și funcționează prin generarea unui zgomot asemănător vorbirii umane reale. Această metodă de bruiaj este considerată mai fiabilă decât zgomotul alb, deoarece imită forfota întâlnită în locurile publice, făcând interceptarea comunicării mult mai dificilă.
Perchezițiile de la vila din Mogoșoaia au durat aproximativ șapte ore, în timpul cărora mascații au colectat volume mari de documente. În acest dosar de înșelăciune, care implică un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, sunt vizați și omul de afaceri Ionel Rusen, care a fost implicat în strângerea de fonduri pentru campania prezidențială a lui Călin Georgescu. Ambii urmează să fie audiați de procurori.
Ancheta a fost declanșată în urma unei plângeri depuse de Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău. Acesta susține că a fost păgubit de Călin Georgescu cu suma de un milion de euro în cadrul unei afaceri cu metale prețioase. Schemele prezentate includ recomandări către Ionel Rusen și un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentant al unei bănci din Elveția, pentru obținerea unei linii de credit.
Pentru a accesa împrumutul, lui Răzvan Leu i s-a cerut plata unei garanții de 1,1 milioane de euro, bani care ar fi ajuns să finanțeze campania electorală. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri a solicitat restituirea sumei, fără succes. Procurorii au solicitat deja informații oficiale din diverse țări, inclusiv din Italia, Elveția, Letonia și Marea Britanie, pentru a clarifica circuitul acestor bani.
Dosarul de la DIICOT se încadrează într-o investigație complexă care vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe grave. Procurorii urmăresc să stabilească legătura dintre tranzacțiile de metale prețioase propuse și modul în care fondurile au fost direcționate către activitățile politice ale fostului candidat, în contextul unor conexiuni financiare internaționale care sunt în prezent verificate oficial.