Traian Băsescu a declarat că reacția Serviciului Român de Informații la acuzațiile aduse de Ludovic Orban este una disproporționată. Fostul președinte a comentat acest conflict în cadrul unei emisiuni la B1TV, exprimându-și nedeziderata față de momentul în care instituția a ales să răspundă public. Băsescu a subliniat că afirmațiile lui Orban sunt repetate de două decenii, însă nu a înțeles motivul pentru care SRI a decis să intervină acum.
Disputa a luat amploare după ce Ludovic Orban a susținut că președintele Nicușor Dan ar fi influențat de SRI și SPP pentru a obține un nou mandat. Orban a afirmat că serviciile ar fi oferit garanții privind parteneriatul cu PSD, un partid de cursă lungă. Mai mult, fostul lider liberal a atacat direct conducerea SRI, susținând că generalul Răzvan Ionescu conduce instituția ilegal, „pe șestache”, din cauza lipsei unei numiri oficiale.
SRI a refuzat să rămână pasivă, emițând un comunicat prin care a condamnat limbajul folosit de Orban, catalogându-l drept „suburban”. Instituția a respins acuzațiile privind implicarea în negocieri politice și a susținut că atacurile repetate au forțat această ieșire publică. Serviciul a precizat că identitatea persoanei care asigură interimatul este publică și că exercitarea funcției de către Răzvan Ionescu este strict conformă cu prevederile legale în vigoare.
Traian Băsescu a respins și ipoteza conform căreia SRI ar încerca să intimideze actori politici prin aceste intervenții. El a argumentat că, în prezent, serviciul este extrem de vulnerabil deoarece nu deține un director civil. Această lipsă de conduceri politice face ca responsabilitatea să nu fie asumată de nimeni, lăsând atacurile să cadă direct asupra ofițerilor de carieră care gestionează instituția în perioada de interim.
Conflictul dintre Ludovic Orban și serviciile de informații evidențiază tensiunile legate de modul de gestionare a interimului în structurile de securitate. Orban a menționat explicit atât SPP, cât și SRI ca fiind entitățile care ar fi oferit garanții politice. Acesta a insistat că responsabilitatea pentru situația actuală aparține președintelui, deoarece acesta permite conducerile militare în loc de cele civile, afectând astfel legalitatea procesului de conducere.
În cadrul sistemului de securitate națională, funcțiile de conducere ale serviciilor de informații sunt reglementate prin legi specifice care definesc modul de numire și exercitare a mandatelor. În perioadele de interim, stabilitatea instituțională depinde de respectarea strictă a procedurilor de delegare a atribuțiilor, pentru a evita acuzațiile de conducere ilegală sau de lipsă de responsabilitate politică în fața autorităților de control și a opiniei publice.