Statele Unite au extins, la data de 9 octombrie, regimul de sancțiuni asupra Curții Penale Internaționale, desemnând instituția însăși ca entitate sancționată. Această decizie transformă o confruntare care viza anterior persoane din conducerea și aparatul judiciar al Curții într-un conflict care poate afecta direct relațiile financiare și comerciale ale organizației. Curtea a reacționat prin avertizarea că această măsură urmărește perturbarea activității sale și a solicitat celor 125 de state părți la Statutul de la Roma să asigure mijloacele necesare funcționării.
Cadrul juridic pentru această decizie provine din Ordinul executiv 14203, emis în februarie 2025, care permite blocarea bunurilor și intereselor patrimoniale aflate în Statele Unite sau sub controlul persoanelor americane. Administrația americană justifică aceste măsuri prin opoziția sa față de acțiunile CPI care vizează persoane americane și israeliene. Această poziție politică a executivului SUA nu reprezintă o hotărâre a unei instanțe internaționale privind competența Curții, însă schimbarea de la sancționarea unor persoane la sancționarea instituției schimbă amploarea problemei.
Deși Curtea intră sub regimul de blocare, Office of Foreign Assets Control, OFAC, din cadrul Trezoreriei SUA, a emis patru licențe generale pentru a permite anumite tranzacții. General License 13 autorizează operațiunile necesare menținerii sau închiderii activităților, inclusiv plata salariilor, chiria și utilitățile, până în aprilie 2027. Alte licențe acoperă servicii de telecomunicații, software, cloud, plata pensiilor și operațiuni legate de detenția persoanelor enumerate de OFAC. Totuși, existența acestor autorizații nu obligă companiile private să păstreze relații comerciale cu CPI dacă acestea consideră riscul prea mare.
Fondul în beneficiul victimelor, creat în cadrul Statutului de la Roma, a avertizat că sancțiunile pot perturba canalele financiare și parteneriatele necesare activităților sale. Aceste activități includ reparații, programe de recuperare fizică, sprijin psihosocial, educație și reconstrucție comunitară pentru victimele crimelor aflate în competența Curții. Momentan, nu există date despre plăți refuzate sau programe suspendate după 9 octombrie, însă riscul operațional rămâne ridicat. Evaluarea efectului real va depinde de modul în care băncile și furnizorii vor gestiona riscul juridic și reputațional.
În acest context, cinci președinți ai unor comisii din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene utilizarea Regulamentului european de blocare pentru a proteja operatorii europeni. Aceștia sunt David McAllister, Mounir Satouri, Bernd Lange, Ilhan Kyuchyuk și Brando Benifei. Regulamentul 2271/96 este conceput pentru a limita posibilitatea companiilor europene de a se conforma cerințelor străine și de a oferi posibilitatea recuperării unor prejudicii. Totuși, aplicarea sa nu este automată, deoarece anexa actuală a regulamentului acoperă măsuri americane privind Cuba și Iran, nu și cele aplicate CPI.
Curtea Penală Internațională este o instituție creată prin tratat care are competență pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune. Funcționarea sa este complementară cu instanțele naționale și nu depinde exclusiv de cetățenia persoanei investigate, conform prevederilor Statutului de la Roma. Deși Statele Unite contestă anumite aplicări ale competenței Curții, arhitectura juridică internațională permite investigarea cetățenilor chiar și din state care nu sunt părți la acest statut.