Sebastian Lăzăroiu a declarat că relația politică dintre România și SUA a suferit o transformare profundă, trecând de la contacte directe la nivel de vicepreședinte la interacțiuni cu figuri de lobby. Sociologul a subliniat că, în timp ce Traian Băsescu putea să îl sune direct pe Joe Biden, Nicușor Dan apelează la editoriale în Newsmax și la contacte cu Paolo Zampolli. Această schimbare reflectă o scădere a prestigiului diplomatic al țării pe scena internațională.
Conform lui Sebastian Lăzăroiu, influența SUA a fost prezentă în procesul care a dus la înlocuirea lui Ilie Bolojan. Sociologul a menționat că Kimberly Guilfoyle, o figură legată de administrația Trump, ar fi avut un rol în această dinamică. Nicușor Dan ar fi fost dispus să accepte debarcarea lui Ilie Bolojan pentru a intra în grațiile Washingtonului, având în vedere neînțelegerea premierului interimar față de proiectele precum Coridorul Vertical sau cel de la Doicești.
Sebastian Lăzăroiu a explicat că americanii folosesc situația de instabilitate creată de anularea alegerilor pentru a obține avantaje economice. „Americanii, în schimb, sunt mai deștepți și spun: «ăia și-au anulat alegerile și sunt disperați acum pentru atenția noastră. Păi hai să îi stoarcem de bani»”, a declarat sociologul. El consideră că România încearcă să își repare imaginea prin semnarea unor contracte care nu sunt rentabile pentru bugetul statului.
Analiza sa indică faptul că SUA a încercat să direcționeze influența către PSD, considerând acest partid ca fiind cel mai corupt. Totuși, Sebastian Lăzăroiu susține că planurile americane au fost perturbate de apariția lui Călin Georgescu. Acesta din urmă ar fi „stricat toată treaba” prin mesajele sale, care au creat o barieră în calea instalării unui guvern care să servească interesele planificate de partenerii americani.
Ilie Bolojan a aflat foarte târziu că existau manevre pentru demiterea sa, inclusiv evaluări făcute de anumite grupări politice. Sebastian Lăzăroiu a observat că, după ce a fost dat jos, Bolojan a devenit mult mai vocal și dur în criticile sale referitoare la proiectul de la Doicești. Această schimbare de atitudine a apărut după ce acesta a realizat că demiterea sa a fost parte dintr-un proces mult mai complex și extern.
Situația politică din România este marcată de o instabilitate care pune sub semnul întrebării viitoarele procese de guvernare. În contextul actual, deciziile privind formarea unui nou guvern oscilează între opțiunea unui premier tehnocrat sau o rocadă guvernamentală, în timp ce lideri precum Ilie Bolojan se confruntă cu investigații juridice.