Scumpirile constante și criza costului vieții propulsează partidele populiste în sondaje, oferind un impuls mișcărilor cu tendințe autoritare. Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice (IES-Europe), explică faptul că nemulțumirea economică și lipsa de credibilitate a partidelor de guvernare fac promisiunile populiste mult mai atractive pentru alegători. Această dinamică este evidențiată de Indicele Populismului Autoritar 2026, un raport realizat de politologul Andreas Johansson Heinö pentru Timbro și EPICENTER.
Raportul subliniază că partidele populiste de stânga și cele de stânga radicală aplică aproape întotdeauna politici economice de stânga. În schimb, la dreapta, variația este mult mai amplă, cuprinzând de la formațiuni liberale până la grupări care combină naționalismul cu protecționismul sau intervenția extinsă a statului. Un exemplu de mobilitate este reprezentat de Rassemblement National din Franța și Vlaams Belang din Belgia, care au migrat către un accent mai mare pe protecționism și pe statul bunăstării.
Christian Năsulea avertizează că aceste partide, numite în studiu „challenger parties”, manifestă o dorință de a impune voința asupra cetățenilor și de a le restrânge libertățile. Economistul critică lipsa de logică a unor promisiuni care combină discursul antiliberal cu promisiuni de taxe mai mici. În România, AUR era indicat de 39,7% dintre respondenții care exprimau o preferință pentru un partid din listă, conform barometrului Informat.ro–INSCOP Research din perioada 1–7 septembrie 2026.
Analiza indică faptul că problemele materiale sunt adesea umbrite de războaiele culturale, precum cele legate de imigrație, identitate națională sau religie. Clivajul central între „popor” și „elită” permite ca coerența măsurilor economice să treacă în plan secund în fața conflictelor ideologice. Astfel, alegătorii pot accepta soluții care par imediate, dar care, din punct de vedere istoric, ascund dezastre sociale și economice atunci când resursele necesare pentru implementare lipsesc.
Politicienii din zona mainstream poartă o parte din responsabilitatea pentru pierderea încrederii electoratului prin decizii proaste luate în ultimele decenii. Christian Năsulea susține că, dacă partidele consacrate ar fi gestionat mai bine situația, contextul politic european ar fi fost complet diferit. În prezent, mulți cetățeni ajung în pragul disperării și caută orice alternativă față de sistemul actual, chiar dacă aceasta reprezintă un dezastru logic sau economic.
Contextul politic european este marcat de o instabilitate crescută, reflectată în diverse crizi de guvernare și tensiuni sociale. În timp ce în Serbia opoziția încearcă să-l înlăture pe Vucic, în alte regiuni se observă schimbări demografice și politice semnificative. Aceste evenimente subliniază o perioadă de transformări profunde în care partidele tradiționale pierd controlul asupra narațiunii publice în fața mișcărilor antisistem.