România începe astăzi discuțiile oficiale cu reprezentanții agenției Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară, într-un context marcat de instabilitate politică. Premierul interimar Ilie Bolojan se întâlnește de la ora 16:00 cu delegația agenției, care urmează să analizeze capacitatea autorităților de a menține corecția fiscală. Verdictul final al evaluării va fi anunțat pe 2 octombrie, după ce și alte două agenții mari, Fitch și Moody’s, au analizat deja situația economică a României.
În prezent, S&P evaluează România cu „BBB-” pentru datoria pe termen lung și cu „A-3” pentru datoria pe termen scurt, având o perspectivă negativă. O eventuală retrogradare cu o singură treaptă, de la BBB- la BB+, ar plasa țara în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Deși execuția bugetară oferă argumente pentru menținerea ratingului, lipsa unui guvern cu puteri depline după patru luni de criză pune presiune pe credibilitatea procesului de consolidare fiscală.
Evaluarea va include întâlniri cu Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, și consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru. Agenția va analiza datele despre inflație, puterea de cumpărare și capacitatea viitorului guvern de a construi un buget credibil. Ionuț Dumitru susține că, strict pe cifrele de execuție bugetară, nu există motive de reducere a ratingului, însă agențiile urmăresc impactul crizei politice asupra stabilității fiscale.
Riscul de downgrade este alimentat de incertitudinea privind bugetul pentru anul 2027 și formarea unui guvern. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, avertizează că organizarea alegerilor anticipate ar putea prelungi criza și conduce la o retrogradare. Investitorii cer deja dobânzi ridicate, randamentul obligațiunilor pe zece ani depășind 7,44%. Alexandru Nazare a recunoscut că aceste costuri de finanțare crescute reprezintă o povară pentru buget, deși nu amenință imediat pensiile sau salariile.
O retrogradare ar avea efecte directe asupra cetățenilor prin creșterea costurilor de finanțare ale statului, ceea ce ar putea reduce fondurile pentru spitale sau școli. De asemenea, presiunea asupra leului ar putea face importurile de energie, alimente și carburanți mai scumpe. Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a observat deja o depreciere a leului față de euro, posibil cauzată de retragerea investitorilor străini. Un curs mai slab ar putea alimenta inflația și ar limita capacitatea BNR de a reduce dobânzile.
Evaluările de rating sunt procese periodice prin care agenții externe analizează capacitatea unui stat de a-și onora datoriile. În cazul României, această analiză este critică deoarece țara depinde de finanțarea externă atunci când piața internă nu poate acoperi necesarul de bani. Menținerea calificativului de „investment grade” este esențială pentru a menține încrederea investitorilor străini și pentru a evita creșterea excesivă a costurilor de împrumut ale statului.