Florin Manole, propus de PSD pentru funcția de ministru al Muncii în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, a anunțat necesitatea elaborării unei noi legi a salarizării pentru angajații din sectorul public. Social-democratul susține că documentul trebuie construit împreună cu specialiștii din domeniile afectate, evitând astfel conflictele care au marcat încercările anterioare. Această decizie vine după ce proiectele discutate anterior au declanșat dispute aprinse cu sindicatele și procese în instanță.
Florin Manole a explicat că subiectul reformei trebuie discutat în prealabil cu premierul desemnat, având în vedere impactul masiv pe care modificările le-ar putea avea asupra angajaților plătiți din fonduri publice. El a subliniat că reforma nu este doar o temă de competență a Ministerului Muncii, ci afectează numeroase categorii profesionale. Impactul semnificativ este vizat în sisteme critice precum sănătatea, educația, apărarea și ordinea publică, unde lucrează marea parte a bugetarilor.
Deși a confirmat că reforma trebuie să continue, social-democratul nu a avansat un calendar pentru finalizarea noii legi și nici nu a prezentat o formulă concretă de calcul a salariilor. Florin Manole a menționat că consultarea profesioniștilor este esențială pentru a înțelege hățișul legislativ din fiecare domeniu. El susține că viitoarele reguli trebuie construite cu participarea celor care cunosc particularitățile fiecărui sector, asigurând un document care să țină cont de realitățile din sistemele publice.
Proiectul anterior a fost marcat de controverse majore, inclusiv suspendarea procedurii de elaborare prin decizia Curții de Apel București, la cererea Federației Sanitas. Un punct de conflict central a fost valoarea de referință pentru salariile de bază, care a scăzut de la 4.325 de lei la 4.000 de lei în variantele discutate. De asemenea, proiectul prevedea o plafonare la 20% a sumei sporurilor și a altor beneficii, măsură care a generat rezistență din partea sindicatelor.
Sindicatul Național Forța Legii a respins variantele propuse, amenințând cu greve generale din cauza modului în care au fost abordate valorile de referință și mecanismele de protejare a veniturilor. Membrii organizației au avertizat că, în condițiile inflației, înghețarea veniturilor ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare a angajaților. Totodată, în sectorul educației, federațiile sindicale au cerut respingerea proiectului, invocând nerespectarea angajamentelor asumate după greva generală din 2023.
Această discuție despre salarizarea bugetarilor are loc într-un context de reorganizare a cabinetului guvernamental. În perioada actuală, diverse funcții cheie din administrația publică sunt sub semnul schimbării, inclusiv la nivelul Ministerului Educației și al Ministerului Afacerilor Externe. Reformele legislative privind veniturile în sectorul public rămân unul dintre cele mai sensibile subiecte de stabilitate socială pentru administrația de la București.