Proiectul de construcție a unui spital în Constanța, realizat în parteneriat cu Israelul, nu a mai fost pus în aplicare, conform declarațiilor Viorica Dăncilă. Fosta șefă a Guvernului a explicat că această inițiativă a fost anulată după ce mandatul său de premier a luat sfârșit. Această decizie a dus la renunțarea unei oportunități de a aduce servicii medicale avansate direct în țară, pentru beneficiul cetățenilor români.
Viorica Dăncilă a subliniat că scopul principal al acestui spital era accesibilitatea tratamentelor pentru persoanele care nu își permit costurile călătoriilor în străinătate. Ea a menționat că mulți români apelează la servicii medicale din exterior, inclusiv soțul ei care s-a tratat în Israel. Fosta premieră a argumentat că tratarea pacienților în România ar fi fost mult mai ieftină pentru sistem decât delegarea acestora în alte țări.
Pe lângă proiectul din Constanța, Viorica Dăncilă a vorbit și despre un spital pentru bolnavii de cancer care urma să fie construit în București, în colaborare cu Turcia. Toate aceste contracte au fost anulate, fapt pe care l-a criticat dur, susținând că în România se renunță la proiecte bune doar pentru că au fost inițiate de un premier din alt partid politic. Ea consideră că această practică de a porni de la zero blochează progresul țării.
În cadrul discuțiilor sale, Viorica Dăncilă a amintit și de relațiile diplomatice de succes pe care le-a avut cu parteneri strategici precum Israelul, Statele Unite sau China. Ea a precizat că Israelul a fost un partener care își dorea efectiv să investească în România, în domenii precum medicina sau agricultura. Fosta premieră a menționat că a avut o politică externă activă, vizând consolidarea acestor relații de cooperare.
În perioada mandatului său, Viorica Dăncilă a vorbit și despre măsurile luate pentru a opri exodul medicilor, precum creșterea salariilor în 2018 pentru a fi comparabile cu cele din Occident. Ea a menționat că, în acea perioadă, indicatorii economici erau favorabili, cu o inflație de 1% și un șomaj de 3%. Totodată, a subliniat că datoria publică a fost redusă de la 37% la 34%.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România a fost influențată de deciziile de politică fiscală și de stabilitatea parteneriatelor internaționale. În perioada menționată, țara a înregistrat a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, într-un context în care deficitul bugetar era de 2,8%. Aceste date fac parte din cadrul general de gestionare a resurselor publice și a stabilității economice naționale.