Interceptările realizate de procurorii DIICOT în anul 2025 au scos la iveală detalii despre planurile de viitor ale lui Călin Georgescu. În ciuda utilizării unui aparat de bruiaj, politicianul a fost înregistrat în mașina prietenului său, Ionel Rusen, un Nissan Qashqai. Un judecător a autorizat instalarea sistemului de supraveghere în acest spațiu privat, permițând procurorilor să capteze conversații care dezvăluie intenții de exil și surse de finanțare neclare.
Ordonanța de continuare a urmăririi penale, un document de 33 de pagini, detaliază trasee financiare, nume de firme și conversații telefonice. Procurorii au reușit să urmeze fluxul banilor prin date obținute de la bănci, identificând transferuri și sume exacte. Deși rețeaua de firme și tranzacțiile au fost documentate, autoritățile nu au reușit încă să stabilească modul exact prin care Călin Georgescu a beneficiat de aceste fonduri pentru sustenabilitatea sa financiară.
În cadrul discuțiilor înregistrate pe 22 mai 2025, Călin Georgescu și Ionel Rusen au discutat despre intenția de a solicita azil politic în Italia. Politicianul dorea să scape de condiționările juridice și să se stabilească într-o proprietate din Toscana. În acest context, Rusen a menționat o locație estimată la aproximativ 1,2 milioane de euro, la care Georgescu a răspuns că va fi ajutat de „niște străini” pentru a acoperi cheltuielile.
Conversația subliniază și o abordare controversată a muncii de către politician. Călin Georgescu a declarat că eventualul său job sau firma de pe teritoriul italian vor fi doar „ceva de ochii lumii”. Această afirmație sugerează că activitatea sa profesională planificată ar fi o simplă fațadă, în timp ce existența sa reală este susținută de alte resurse. Politicianul a insistat că nu are nevoie de bani, deși sursele sale rămân neclarificate.
Discuțiile dintre cei doi au evidențiat și o preocupare majoră pentru discreție. Călin Georgescu a declarat că obiectivul său principal este ca nimeni să nu detecteze nimic și să nu existe niciun „miros de orice gen” care să ducă către activitățile sale. Această dorință de clandestinitate, combinată cu planurile de a utiliza fonduri externe pentru a se stabili în străinătate, alimentează suspiciunile privind impactul acțiunilor sale asupra securității statului român.
Ancheta de la DIICOT face parte dintr-un context de investigații complexe care au început după ce Călin Georgescu a câștigat notorietate în urma alegerilor din decembrie 2024. Procurorii au decis reunirea a două dosare distincte, unul de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și unul propriu DIICOT, pentru a urmări rețeaua de influență și fluxurile financiare care au apărut în urma ascensiunii sale politice rapide.