Pavel Popescu, vicepreședinte ANCOM, a lansat o serie de acuzații virulente la adresa unor grupări care promovează retorica antiamericană în România. Într-o postare publică, acesta a criticat dur mesajele de tipul „nu ne vindem țara americanilor”, etichetând persoanele care susțin astfel de idei drept „idioți utili ai Rusiei”. Pavel Popescu susține că aceste posturi alimentează interesele externe și afectează parteneriatul strategic dintre România și SUA.
În ceea ce privește demiterea Guvernului Bolojan, Pavel Popescu a respins acuțiile conform cărora Statele Unite ar fi intervenit direct în acest proces. Deși a declarat că executivul condus de Ilie Bolojan „o merita din plin” demiterea, el a precizat că nu americanii l-au dat jos. Vicepreședintele ANCOM a descris guvernul condus de Bolojan ca fiind cel mai antiamerican guvern din ultimii zeci de ani, menționând comportamentul ostil față de reprezentanții SUA.
Critica sa vizează și ceea ce numește „dublul standard” al unor activiști și politicieni. Pavel Popescu a punctat că, în timp ce se ridică probleme privind relația cu America, nu se manifestă aceeași indignare în cazul unor tranzacții majore. El a menționat negocierile nocturne ale guvernului Bolojan cu OMV pentru prelungirea licențelor de gaz românesc și predarea unor sume de aproape 7 miliarde de EURO către Rheinmetall prin SAFE.
Vicepreședintele ANCOM a avertizat că antiamericanismul riscă să dăuneze relațiilor diplomatice și să favorizeze interesele chineze, menționând utilizarea panourilor solare chinezești finanțate prin PNRR. Pavel Popescu a subliniat că atacurile asupra președintelui SUA și asupra modelului american de democrație sunt contraproductive pentru cineva care dorește să atragă investiții străine. El a concluzionat că astfel de atitudini fac din România un partener mai puțin de încredere.
Această dispută publică apare într-un context marcat de dezbateri intense privind suveranitatea și influența externă în politica internă. În perioada recentă, au existat declarații și din partea altor figuri publice, precum Fifor, care au respins ideea unei intervenții directe a SUA în schimbul schimbărilor de guvernare. Tensiunile dintre retorica suveranistă și necesitatea parteneriatelor strategice rămân un punct central de conflict în spațiul public românesc.
Contextul politică recent a fost marcat de controverse legate de modul în care România gestionează contractele de energie și de relația cu partenerii de la Washington. Discuțiile despre impactul deciziilor guvernamentale asupra securității energetice și a relațiilor cu marile puteri au generat o polarizare între cei care cer protejarea resurselor naționale și cei care consideră că alinierea la standardele occidentale este esențială pentru stabilitate.