Oana Gheorghiu, fost vicepremier în Guvernul Bolojan, a dezvăluit modul în care Ministerul Transporturilor a refuzat să furnizeze informații solicitate despre Portul Constanța. În cadrul emisiunii „Outsider Politic” de la Recorder, aceasta a explicat faptul că solicitarea, transmisă de cabinetul vicepremierului, a fost respinsă sub pretextul protecției datelor personale. Fostul vicepremier a criticat dur această abordare, considerând că o cerere interinstituțională nu poate fi tratată ca o solicitare de la un cetățean obișnuit.
Conform declarațiilor oferite de Oana Gheorghiu, ministrul Ciprian Șerban a refuzat furnizarea datelor, oferind răspunsuri care amintesc de procedurile de acces la informația de interes public. Fostul vicepremier a susținut că a întâmpinat blocaje constante din partea miniștrilor PSD, care oferau fie informații parțiale, fie răspunsuri care trimiteau către procedurile de lege 544. Această situație a împiedicat evaluarea corectă a funcționării Portului Constanța, una dintre cele mai importante entități deținute de statul român.
Problemele legate de accesul la date au fost confirmate și de Radu Miruță, care a preluat ulterior interimar conducerea ministerului. Oana Gheorghiu a menționat că acesta a obținut cu dificultate datele referitoare la modul în care s-a realizat selecția în cadrul portului. În discuțiile cu operatorii portuari, fostul vicepremier a aflat despre o infrastructură învechită și despre un management care prioritizează interesele proprii în detrimentul celor ale portului, deși accesul la informații oficiale a fost limitat.
Oana Gheorghiu a descris un sistem în care blocajele administrative sunt utilizate pentru a opri reformele. Ea a oferit exemple de tactici birocratice, precum „pierderea” arhivelor sau utilizarea unor erori materiale minore pentru a întârzia proceduri importante. Un astfel de fenomen a fost observat în timpul unor fuziuni de companii, unde tentativele de a întârzia documentația au pus în pericol respectarea jalonelor din PNRR, reușind doar prin presiunea externă a acestui mecanism.
În plus, fostul vicepremier a relatat dificultățile întâmpinate în procesul de numire a unor consilieri onorifici la cabinetul său. Această procedură, care în mod normal ar fi durat o singură zi după schimbarea Secretariatului General al Guvernului, a durat în realitate până la două luni. Oana Gheorghiu a concluzionat că aceste întârzieri au fost provocate intenționat, demonstrând cât de eficient poate funcționa sistemul atunci când scopul este blocarea unui demers oficial.
Aceste acuzații privind blocajele politice și administrative apar într-un context în care relația dintre componentele guvernării a fost marcată de tensiuni. În perioada de funcționare a Guvernului Bolojan, partenerii de coaliție au avut roluri decisive în deciziile de politică națională, însă interesele politice au generat adesea conflicte de competență și dificultăți în implementarea reformelor structurale necesare statului român.