Nicușor Dan a declarat că nu poate îndeplini atribuțiile constituționale privind dizolvarea Parlamentului, fapt care împiedică organizarea alegerilor anticipate. Această decizie are loc într-un context în care poporul este împiedicat să se pronunțe asupra direcției politice a țării. Conform afirmațiilor, menținerea la conducerea puterii executive a unui guvern demis de puterea legislativă este impusă de faptul că România trăiește pe datorie.
Situația actuală este dictată de creditorii care au interzis întoarcerea la popor ca soluție pentru ieșirea României din criza politică și guvernamentală. Această criză este alimentată de un blocaj parlamentar, iar soluția de a solicita un mandat popular este considerată inacceptabilă pentru cei care finanțează statul. În acest scenariu, suveranitatea țării este compromisă de necesitatea de a gestiona datoria externă în detrimentul proceselor democratice.
Împrumuturile au început să explodeze începând cu guvernul Câțu, deoarece administrația nu a reușit să pună economia într-o poziție de producție. Banii împrumutați nu au fost investiți în proiecte de dezvoltare, ci au fost utilizați pentru consum sau alte scopuri necunoscute. Această lipsă de profitabilitate a creditelor îi face pe creditori să fie temători, însă aceștia vor continua să susțină regimul pentru a asigura recuperarea banilor.
În prezent, țara nu doar trăiește pe datorie, ci se îndatorează și mai mult pentru a furniza arme Ucrainei. Această implicare într-un conflict extern este justificată prin necesitatea de a menține stabilitatea necesară pentru supraviețuire. Pentru a permite acest proces, poporul este scos din ecuația democrației, interzicându-i dreptul de a vota, ceea ce reprezintă o renunțare la caracterul suveran al statului național.
Nicușor Dan, deși a jurat pe Constituție, este acuzat că a acceptat cererea sau șantajul plutocrației internaționale. Prin această acțiune, președintele este etichetat drept un lider care nu doar că este ilegitim, dar este și un sperjur. Apărarea contractului social impune înlăturarea sa imediată, deoarece acceptarea acestor condiții externe reprezintă o formă de sinucidere pentru democrația și statul național.
Contextul politică actual este marcat de o instabilitate profundă, în care deciziile de guvernare sunt influențate de presiunile economice externe. Tensiunile interne cresc pe măsură ce guvernul își pierde popularitatea și capacitatea de a genera resurse proprii. Această stare de fapt transformă gestionarea datoriei într-un instrument de control politic, care prioritizează interesele creditorilor în detrimentul voinței electorale a cetățenilor români.