Președintele Nicușor Dan a avut la dispoziție un interval de doar 12 minute pentru a interacționa cu peste 200 de lideri din business, în cadrul evenimentului Via Transilvanica Business Fest. Acești participanți, reprezentând aproximativ 50% din PIB-ul României, l-au așteptat la sediul central al proiectului Via Transilvanica, lângă Bistrița. Timpul extrem de limitat, impus de agenda președintelui care urma să plece în SUA, a împiedicat orice dialog direct sau sesiune de întrebări din partea investitorilor și antreprenorilor prezenți.
În cadrul celor scurte minute, Nicușor Dan a declarat că situația din România nu este o nenorocire, așa cum este prezentată în media. El a susținut că societatea are atât aspecte bune, cât și rele, și că multe lucruri nu funcționează deoarece oamenii nu știu să lucreze împreună. Președintele a subliniat necesitatea unei colaborări mai strânse între stat și sectorul privat, promițând că va încerca să facă administrația să înțeleagă mai bine nevoile mediului de afaceri.
Liderii din business, mulți dintre ei susținători ai președintelui în alegerile prezidențiale din 2025, au manifestat o nemulțumire profundă în urma acestui eveniment. Aceștia se confruntă cu o presiune economică crescută, inflație și costuri ridicate la energie, temându-se de lipsa de leadership politic. Criticile vizează faptul că partidele politice precum PSD, PNL și USR nu oferă soluții, în timp ce aparatul de stat devine tot mai birocratic, feudal și organizat pe clanuri.
Iulian Stanciu, un cunoscut lider din business și fost CEO al eMag, a avertizat că statul utilizează deficitele și datoria pentru a absorbi banii din bănci și din fondurile de pensii. Această practică lasă piața de finanțare pentru companii fără resurse necesare pentru dezvoltare. Există o îngrijorare majoră privind viabilitatea economiei după încetarea fluxului de fonduri europene, având în vedere că investițiile străine directe sunt într-o scădere accelerată.
Antreprenorii semnalează o prăpastie tot mai mare între lumea afacerilor și cea a administrației publice. În timp ce companiile au nevoie de digitalizare și debirocratizare, interacțiunea cu statul este marcată de o retorică ostilă sau de necesitatea de a „umple cutii de pantofi” pentru a obține aprobări. Pe de altă parte, o parte din populație începe să adopte retorici populiste, îndreptându-se către opțiuni precum AUR sau Călin Georgescu, ceea ce crește tensiunea socială.
Contextul economic actual este marcat de o vulnerabilitate structurală a României, care depinde masiv de accesul la piețele externe și la fondurile europene. În ultimii 25 de ani, economia a fost susținută de peste 120 de miliarde de euro din fonduri europene și peste 100 de miliarde de euro din investiții străine. Fără un mediu de dezvoltare care să încurajeze capitalul românesc să iasă din titlurile de stat, continuitatea creșterii economice rămâne sub semnul întrebării.