Procurorii au identificat un mecanism complex utilizat în cadrul campaniei lui Călin Georgescu, care a implicat sume de aproape un milion de dolari și implicarea a sute de influenceri. Această strategie nu a fost considerată o simplă susținere voluntară, ci o infrastructură digitală amplă menită să influențeze votul în alegerile prezidențiale din 2024. Ancheta pune sub semnul întrebării modul în care expunerea online a fost gestionată în perioada electorală.
Conform investigației, campania a fost prezentată ca fiind una de tipul „zero lei”, însă realitatea financiară indică fluxuri de bani semnificative. Suma de aproape un milion de dolari și utilizarea masivă a rețelelor de influenceri au format o componentă centrală a acestui proces de manipulare a opiniei publice. Această infrastructură digitală a funcționat ca un instrument de propagare a mesajelor politice într-un mod coordonat.
Candidatul Călin Georgescu a fost promovat prin imagini și mesaje care îl descriau ca fiind un om „echilibrat și vertical”. Această strategie de comunicare s-a bazat pe o expunere online masivă, susținută de rețelele de influenceri care au contribuit la amplificarea discursului său. Procurorii analizează acum dacă aceste acțiuni au depășit limitele unei campanii electorale convenționale și au intrat în sfera influențării ilegale.
Investigația intervine într-un context marcat de suspiciuni privind interferența străină în procesul electoral din România. Această infrastructură digitală descoperită de procurori este analizată în contextul alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost ulterior anulate de Curtea Constituțională a României. Elementele descoperite prin punerea cap la cap a datelor sugerează o organizare mult mai profundă decât cea aparentă la prima vedere.
Procurorii susțin că atât banii, cât și expunerea online au reprezentat componentele esențiale ale acestui mecanism de influențare. Nu a fost vorba despre acte de susținere spontane, ci despre o structură digitală amplă și bine pusă la punct. Această infrastructură a fost utilizată pentru a modela percepția alegătorilor prin intermediul unei rețele vaste de comunicare online, implicând sute de persoane.
Alegerile prezidențiale din România au fost marcate de controverse juridice majore, culminând cu decizia Curții Constituționale a României de a anula rezultatele. Această decizie a venit după ce au apărut suspiciuni legate de interferențe și de modul în care s-au desfășurat campaniile electorale. Cadrul legal și instituțiile de control urmăresc acum să determine dacă aceste mecanisme au afectat integritatea procesului democratic.