Organizația ASPES a anunțat lansarea Mișcării pentru Reconstrucția României (MRR), o mișcare civică ce propune un program de schimbare radicală pentru țară. Inițiativa vine ca răspuns la criza politică majoră din anul 2026, când România se află de peste 120 de zile fără un guvern constituțional. Programul vizează mobilizarea întregului spectru social, de la mediul academic și biserici, până la IMM-uri și românii de pretutindeni, pentru a implementa zece obiective fundamentale de reconstrucție.
Unul dintre punctele centrale ale decalogului vizează transformarea României într-o republică parlamentară. Propunerea presupune ca președintele să fie o personalitate de consens, fără apartenență partidară, numită de către Parlament, cu un rol de protocol național și fără putere executivă proprie. Această schimbare constituțională are scopul de a elimina bătăliile electorale care au polarizat societatea și de a reduce riscul blocajelor instituționale dintre președinție și guvernele parlamentare.
În ceea ce privește administrația, MRR propune reformarea Parlamentului prin limitarea numărului de parlamentari la 300, conform voinței exprimate anterior prin referendum. Guvernul ar trebui să fie unul suplu și eficient, cu un maximum de 14 ministere, iar miniștrii ar trebui să fie experți în domeniul lor, nu politicieni. De asemenea, se propune reorganizarea administrativ-teritorială a țării prin reducerea numărului de județe la maximum 15, pentru a eficientiza funcționarea statului.
Planul de reconstrucție economică include înființarea unei Autorități Naționale de Prognoză și Planificare Economico-Socială subordonată Parlamentului. Programul pune accent pe creșterea ponderei capitalului productiv românesc și pe interzicerea exportului de materii prime, cum ar fi țițeii, gazele sau lemnul, fără prelucrare internă. În sectorul educației, se urmărește creșterea investițiilor în învățământ de la nivelul actual de 2,97% din PIB la media europeană de 4,7%, pentru a asigura o formare adaptată cerințelor viitorului.
Justiția și sistemul de salarizare sunt, de asemenea, prioritare în decalogul propus de ASPES. Se solicită introducerea răspunderii personale juridice a judecătorilor și procurorilor, alături de o combatere fermă a corupției prin colaborarea cu Agenția Națională de Integritate. La capitolul salarizare, se propune reducerea taxării muncii de la 41,5% la 29,1%, media UE, și un sistem de pensii bazat exclusiv pe vechimea în muncă și contributivitate, eliminând orice tip de privilegii.
Situația instituțională este marcată de o scădere drastică a încrederii cetățenilor în autorități. Sondajele oficiale indică faptul că doar 11,9% dintre români mai au încredere în Parlament, în timp ce încrederea în Guvern este de 18,4%, în Justiție de 25,4% și în Președinție de 27,9%. Președintele Nicușor Dan a declarat că împărtășește nemulțumirile poporului și a susținut, încă de la investirea sa în mai 2025, că statul are nevoie de o reformă fundamentală.