O inițiativă cetățenească intitulată CODUL RĂSPUNDERII PENTRU MANDATUL PUBLIC a fost lansată pentru a impune responsabilitate materială și penală demnitarilor. Propunerea vizează transformarea modului în care funcționarii publici răspund pentru deciziile lor, în special în cazurile de nepotism sau nepricepere. Inițiatorii susțin că, de 35 de ani, deciziile luate de demnitari afectează nivelul de trai și aduc datorii generațiilor viitoare, fără ca aceștia să suporte consecințele.
Documentul propune patru piloni principali pentru a stopa fenomenul de utilizare a banului public în scopuri personale. În primul rând, orice numire politică trebuie publicată cu CV-ul candidatului cu cel puțin 30 de zile înainte, incluzând informații despre rudele până la gradul 3 și eventuale condamnări. Această măsură are scopul de a elimina numirile bazate pe pile sau nepotism, oferind transparență asupra competențelor reale ale celor care ocupă funcții publice.
Un alt punct central este introducerea răspunderii solidare, prin care cel care a numit un director va răspunde cot la cot cu acesta. Dacă un subordonat comite o fraudă, numitorul va răspunde cu funcția, cu averea și cu dosar penal, eliminând scuza că „nu a știut”. Mai mult, prejudiciul creat trebuie plătit direct din averea personală a demnitarului, nu din bugetul instituției sau din banii contribuabililor, asigurând astfel recuperarea efectivă a banilor.
Inițiativa prevede, de asemenea, mecanismul de revocare de către cetățeni, oferind putere directă electoratului. Dacă 25% dintre cei care au votat un demnitar semnează pentru plecarea acestuia, funcția trebuie ocupată imediat, fără a mai aștepta următoarele alegeri. Această regulă urmărește să prevină situațiile în care un ales rămâne în funcție ani de zile, în ciuda lipsei de încredere din partea cetățenilor care l-au ales.
Propunerea este susținută de 100.000 de semnatari, numiți custozi ai statului, și are ca inițiatori avocatul Daniel Dumitru Ionașcu, Sorin Ovidiu Bălan și Andrei Alexandru Păunescu. Aceștia subliniază că Codul nu este anti-partid, ci pro-cetățean, aplicându-se tuturor entităților politice, indiferent dacă se află la guvernare sau în opoziție. Scopul final este ca administrația să funcționeze în slujba cetățeanului, nu ca un stăpân arogant.
În România, mecanismele de control asupra utilizării banului public sunt adesea criticate, în timp ce discuțiile despre disciplina financiară și utilizarea eficientă a resurselor rămân teme de dezbatere la nivel guvernamental. Această inițiativă cetățenească vine într-un context în care cetățenii solicită o schimbare radicală a modului în care responsabilitatea politică este gestionată în fața pierderilor aduse bugetului de stat.