Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat după decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind restanțele salariale ale magistraților, susținând că aceasta confirmă poziția Guvernului. Liderul liberal a declarat că decizia instanței europene oferă Executivului argumentul decisiv pentru a gestiona această problemă fără a afecta echilibrul bugetar al țării. Bolojan a criticat dur ceea ce a numit „aristocrație bugetară”, sugerând că anumite categorii profesionale nu pot dispune discreționar de banii românilor.
În contextul economic dificil actual, Ilie Bolojan a argumentat că plata imediată a unor sume de ordinul miliardelor de lei ar fi o măsură imorală și împovărătoare pentru cetățeni. El a subliniat faptul că amânarea unor plăți nu constituie o încălcare a drepturilor omului, ci este o necesitate pentru reechilibrarea bugetului. Conform liderului PNL, deciziile privind distribuția resurselor publice trebuie să aparțină Guvernului și Parlamentului, nu instanțelor judecătorești, în interesul întregii populație.
Ilie Bolojan a invocat, de asemenea, observațiile făcute de CEDO cu privire la posibilele conflicte de interese din sistemul judiciar românesc. Instanța europeană a ridicat suspiciuni că magistrații care au pronunțat hotărâri privind drepturi salariale de care puteau beneficia ei înșiși ar fi putut compromite imparțialitatea. Liderul PNL a afirmat că aceste suspiciuni afectează direct credibilitatea justiției și contribuie la scăderea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
În cauza Pușcașu împotriva României, CEDO a respins cererile a cinci judecători care considerau că eșalonarea restanțelor salariale le încalcă dreptul de proprietate. Un complet de șapte judecători a decis în unanimitate că măsurile de amânare urmăresc obiective legitime, precum reducerea cheltuielilor publice. Curtea a remarcat că instanțele naționale ar fi putut depăși rolul lor de interpretare a legii, intervenind în politici economice care aparțin exclusiv puterilor executive și legislative.
În urma acestei decizii, ÎCCJ a precizat că litigiul său cu Guvernul și Ministerul Finanțelor rămâne distinct de hotărârea CEDO. Instanța supremă susține că problema nu este posibilitatea de eșalonare, ci respectarea cadrului normativ și asigurarea fondurilor conform calendarului stabilit. Astfel, decizia instanței europene nu soluționează automat procesul în desfășurare și nu validează sau invalidează automat pretențiile formulate de ÎCCJ în disputa cu Executivul.
Disputa privind plata restanțelor salariale ale magistraților a generat tensiuni între puterea legislativă, executivă și cea judecătorească. Această problemă juridică și financiară vizează modul în care statul gestionează obligațiile de plată față de funcționarii publici în perioade de constrângeri bugetare. Conflictul evidențiază dificultatea de a echilibra drepturile individuale ale magistraților cu necesitatea de a menține stabilitatea financiară a întregului stat român.