Guvernul Ciolacu a utilizat Fondul de Rezervă Bugetară pentru a aloca aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul a circa 12 miliarde de euro, pe parcursul anului 2024. Mecanismul, conceput prin lege pentru situații de urgență și evenimente neprevăzute, a fost folosit pentru a suplimenta bugetele ministerelor. Această practică a transformat rectificările bugetare și dezbaterile parlamentare într-o simplă formalitate, ocolind circuitele normale de planificare și transparență.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a fost principalul beneficiar al acestor alocări masive. Fondurile au fost direcționate către programe precum Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, care a primit 10 miliarde de lei plus alte 7,6 miliarde de lei suplimentate, Programul Național de Dezvoltare Locală și programele gestionate prin Compania Națională de Investiții. Aceste sume au acoperit facturile emise de primării pentru lucrări de infrastructură locală.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a beneficiat, la rândul său, de fonduri substanțiale din rezervă pentru a evita pierderea finanțării europene. Guvernul a asigurat cofinanțarea națională pentru proiecte de infrastructură precum Autostrada A7, A1 Sibiu-Pitești sau modernizări de căi ferate efectuate de CFR. De asemenea, sumele au fost folosite pentru subvenții și echilibrarea companiilor de stat, inclusiv pentru operatori precum CFR Călători, Metrorex sau CNAIR.
Ministerul Finanțelor a primit, prin capitolul „Acțiuni Generale”, sume uriașe pentru plata unor obligații urgente ale statului. Acest capitol funcționează ca un instrument prin care Guvernul plătește facturile sistemice care nu aparțin unui singur minister sau care nu au fost prevăzute în bugetul inițial. Alocările s-au făcut prin hotărâri de guvern, adesea fără analize de impact publicate în prealabil sau criterii de transparență riguroase.
Curtea de Conturi a criticat gestionarea acestor 12 miliarde de euro, considerând că aceasta reprezintă un simptom al derapajului fiscal. Utilizarea discreționară a Fondului de Rezervă a afectat predictibilitatea economiei și a sfidat regulile de disciplină bugetară. Auditorii subliniază că această metodă de gestionare a banilor publici a contribuit la consolidarea unui deficit bugetar masiv, lăsând responsabilitatea financiară în sarcina contribuabililor.
Anul 2024 a marcat o perioadă de instabilitate financiară pentru România, culminând cu un deficit al bugetului general consolidat de 163,6 miliarde de lei, adică aproximativ 32 de miliarde de euro. Această cifră reprezintă 9,3% din PIB, o performanță negativă la nivel european. Acest deficit record apare în contextul unei gestionări care a prioritizat suplimentările de rezervă în detrimentul planificării bugetare stricte.