Federația SILVA a reacționat dur la declarațiile făcute de Diana Buzoianu în cadrul audierilor parlamentare privind reorganizarea Romsilva. Organizația sindicală acuză ministrul desemnat de prezentarea unei imagini false și de utilizarea selectivă a concluziilor auditului organizațional. Reprezentanții Federației susțin că afirmațiile făcute în Parlament nu corespund pozițiilor publice ale sindicatului și că au fost folosite argumente care induc în eroare parlamentarii și publicul larg.
Federația SILVA respinge acuția că dezbaterea s-ar fi concentrat doar pe numărul de directori care își vor pierde funcția. Conform organizației, discuția a vizat în realitate riscul de desființare a unor posturi și de concedieri prin stabilirea schemelor de personal pe baza unor indicatori financiari. Sindicatul a avertizat că această abordare poate duce la subdimensionarea ocoalelor silvice și la afectarea capacității de administrare a pădurilor statului.
Conflictul vizează și modul în care a fost utilizat auditul organizațional pentru a justifica decizia ministerului. Diana Buzoianu a susținut că varianta aleasă de guvern se află în topul celor evaluate, însă Federația SILVA precizează că varianta cu 19 direcții a fost impusă înainte de finalizarea auditului. Organizația subliniază că raportul profesional indică drept cele mai robuste soluții variante cu 26 sau 24 de direcții.
Reprezentanții Federației SILVA au criticat faptul că atacul asupra lor a avut loc într-o audiere la care nu au fost invitați. Această absență a împiedicat replicarea imediată a afirmațiilor despre „apărarea unor directori”, când sindicatul susține că luptă pentru locurile de muncă ale salariaților. Federația solicită prezentarea integrală a auditului pentru a demonstra că decizia politică a fost luată înainte de diagnosticul profesional.
Auditul menționat a analizat șapte scenarii diferite de regionalizare, de la 10 la 41 de direcții, folosind 14 criterii și 30.000 de simulări. Federația SILVA subliniază că raportul nu recomandă reduceri nete de personal prin concedieri, ci propune redistribuirea angajaților. Accentul ar trebui pus pe întărirea personalului din teren și pe funcțiile de audit, control, IT și biodiversitate, nu pe simpla tăiere a costurilor.
Reorganizarea instituțiilor de stat rămâne un subiect sensibil în administrația publică, implicând adesea decizii de structură care afectează mii de angajați. În astfel de procese, auditurile organizaționale sunt instrumente menite să asigure eficiența, însă divergențele între expertiza tehnică și deciziile politice pot genera conflicte juridice și sociale între ministere și reprezentanții forței de muncă.