Rectorul Universității București, Marian Preda, a oferit o analiză sociologică asupra creșterii apetenței românilor pentru regimuri autoritare în detrimentul sistemului democratic actual. Într-o intervenție la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, acesta a explicat faptul că tentarea unui regim mai simplu sau chiar a unei dictaturi există întotdeauna. Această tendință este alimentată de promisiunile de scăpare de o clasă politică stabilită, care a ocupat zonele de intrare în sistem și pare inaccesibilă pentru restul populației.
Analizând spectrul politic din România, Marian Preda a subliniat că mișcările precum AUR sau USR nu sunt fenomene izolate, ci segmente care au existat și sub alte forme în trecut. El a menționat că, înainte de AUR, au existat grupări precum România Mare, iar înainte de USR, diverse aripi din cadrul PNL sau PD, PDL. În ceea ce îl privește pe George Simion, acesta a fost descris ca fiind un actor care face politică de mult timp, fiind un personaj „nou și vechi” în peisajul politic.
Succesul mișcărilor populiste este strâns legat de crizele economice și sociale care afectează direct cetățenii. Marian Preda a identificat o succesiune de evenimente majore, precum criza COVID, războiul din Ucraina și revenirea lui Donald Trump la mandat cu tendințe autoritariste, ca surse de instabilitate. Aceste crize, atât la nivel micro cât și macro, au creat suferință și au făcut ca oamenii să nu mai accepte costurile și problemele pe care sistemele actuale le impun.
O problemă centrală identificată de rector este incapacitatea guvernelor de a implementa reforme controlate în perioade de criză. În loc de schimbări accelerate, dar gestionate, sistemul tinde să mențină presiunea fără a permite consumarea proceselor de reformă, ceea ce poate duce la transformări radicale de tip revoluție. Marian Preda a avertizat că, în România, excluderea forțelor precum AUR din guvernare poate crește riscul ca acestea să devină majoritare și să poată schimba chiar Constituția.
Populismul câștigă teren atunci când propunerile sale oferă soluții rapide pentru ieșirea din crize, pe fondul unei critici justificate a ineficienței sistemelor existente. Cetățenii și persoanele informații identifică greșelile sistemului, ceea ce alimentează dorința de schimbare radicală. Atunci când guvernele mondiale răspund la crize prin asumarea cheltuielilor la nivel de stat sau prin entități precum Uniunea Europeană, populația simte că nu mai are răbdare să plătească prețul necesar pentru stabilitatea actuală.
În contextul global actual, instabilitatea este accentuată de interacțiunea dintre crizele economice și cele geopolitice. Această stare de incertitudine permanentă transformă modul în care cetățenii percep legitimitatea instituțiilor democratice și ale sistemului bancar global. Fenomenul de post-democrație și așteptările ridicate ale populației față de nivelul de trai contribuie la o toleranță scăzută față de dificultățile economice, facilitând ascensiunea liderilor care promit o ruptură totală cu trecutul.