Documente publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității dezvăluie modul în care ofițerii Securității Municipiului București erau testați prin exerciții practice în anul 1985. Într-un astfel de examen, cadrele trebuiau să elaboreze strategii de supraveghere pentru a intercepta comunicațiile și pentru a împiedica cetățenii să părăsească țara sau să organizeze proteste. Testul a vizat în mod specific gestionarea unui caz fictiv, în care un cetățean dorea să plece în străinătate împreună cu copilul său.
Scenariul de lucru portea de la situația unui bărbat a cărui soție rămăsese ilegal în Statele Unite. Deoarece cererea de plecare definitivă fusese refuzată, exista riscul ca persoana respectivă să încerce trecerea clandestină a frontierii. Examinatorii au evaluat propunerile celor trei ofițeri implicați, care făceau parte din Serviciul 120: locotenent-colonelul Vintilă Nicolae, maiorul Preda Vasile și locotenentul Dănilă Ovidiu. Evaluarea a fost coordonată de căpitanul Creța Stana, șeful serviciului.
În cadrul lucrării, locotenent-colonelul Vintilă Nicolae a propus deschiderea unui dosar de urmărire informativă și verificarea atentă a tuturor relațiilor bărbatului. Planul de supraveghere includea interceptarea convorbirilor telefonice, filajul în momentele cheie și interceptarea corespondenței, atât a subiectului, cât și a persoanelor din anturajul său. Ofițerul a sugerat, de asemenea, trimiterea fotografiilor și a datelor bărbatului către structura de Pașapoarte, pentru a asigura un control strict la graniță.
Documentele arată că orice tentativă de apel la organizațiile internaționale pentru drepturile omului era privită de aparat ca o acțiune ostilă regimului. În acest context, cererea de sprijin extern transforma o problemă administrativă într-una operativă, declanșând măsuri de supraveghere intensă. Examinatorul a fost extrem de critic cu privire la propunerile ofițerilor, oferindu-le note mici. Vintilă Nicolae și Preda Vasile au primit nota 5, în timp ce cel mai bun rezultat a fost cel al locotenentului Dănilă Ovidiu, care a obținut nota 7.
Evaluările au fost dure, în special pentru locotenent-colonelul Vintilă Nicolae, căruia i s-a reprostat propunerea de a contacta persoana urmărită pentru a o utiliza ulterior. Examinatorul a notat că o asemenea măsură demonstrează o neînțelegere a gravității cazului. Maiorul Preda Vasile a primit tot nota 5, primind critica că analiza sa nu era una operativă, ci doar o simplă povestire a cazului. Aceste exerciții confirmă faptul că pregătirea cadrelor Securității includea testări periodice prin lucrări scrute.
Aceste documente de arhivă fac parte din setul de materiale studiate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, instituție responsabilă cu analiza activității aparatului de poliție politică din perioada comunistă. Prin publicarea acestor materiale, se oferă o imagine clară asupra metodelor de control social și a modului în care regimul de la București instruia cadrele pentru a neutraliza orice formă de disidență sau dorință de emigrare prin metode de supraveghere și interceptare.