Elena Lasconi a lansat o nouă critică la adresa lui Nicușor Dan, concentrându-se pe modul în care liderii politici utilizează retorica națională. Fosta candidată la președinție a respins ideea de „naționalism sănătos”, un concept menționat recent de șeful statului. Atacul a vizat în principal lipsa de coerență între discursurile patriotice și acțiunile concrete desfășurate de persoanele care ocupă funcții de conducere în prezent.
În cadrul unei intervenții la Digi24, Lasconi a declarat că termenul de „naționalism sănătos” este o prostie și că un astfel de concept nu există în realitate. Ea a subliniat faptul că simbolurile naționale, precum steagul, sunt adesea folosite doar în perioadele de campanie electorală. Conform declarațiilor sale, mulți politicieni devin brusc susținători ai tradițiilor și ai identității naționale atunci când urmăresc voturile cetățenilor.
Critica sa s-a îndreptat direct către responsabilitatea celor aflați la guvernare, întrebându-i ce au realizat efectiv pentru țară. Elena Lasconi a folosit un ton dur, solicitând dovezi concrete pentru afirmațiile de patriotism. Ea a întrebat direct persoanele care se află la conducere ce au făcut pentru țărișoară, în contrast cu retorica despre românismul autentic și respectarea tradițiilor care este utilizată de către mulți lideri.
Fosta candidată a făcut o comparație între discursul politic și infrastructura socială pe care susține că o construiește. Ea a menționat că lasă în urmă proiecte palpabile, precum școli, spitale, policlinici, creșe, drumuri și parcuri pentru copii. Această abordare a fost folosită pentru a evidenția diferența dintre realizările materiale și promisiunile verbale făcute de politicienii care se pretind patriți în timpul competițiilor electorale.
Conflictul dintre retorica politică și implementarea măsurilor de guvernare este un subiect recorrent în administrația actuală. Recent, premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus la Parlament lista guvernului și programul de guvernare, care include un set de 372 de măsuri concrete. Această etapă de tranziție subliniază presiunea pe care o exercită liderii pentru a demonstra că programul de guvernare va produce rezultate reale, nu doar declarații.
Discursurile despre naționalism și responsabilitatea administrativă rămân puncte de tensiune în spațiul public românesc. În timp ce unii lideri promovează valorile tradiționale, electoratul și opoziția solicită tot mai des dovezi prin proiecte de infrastructură și servicii publice. Tensiunea dintre simbolismul de campanie și necesitatea unor proiecte concrete precum școlile sau spitalele definește actualul climat de confruntare politică.