Jurnalistul Dan Tăpălagă a lansat critici dure la adresa președintelui Nicușor Dan, acuzându-l că a contribuit direct la prelungirea crizei politice din țară. În cadrul emisiunii „Analiza momentului”, realizată alături de Cristian Pantazi, acesta a analizat scenariile post-consultări de la Cotroceni. Dan Tăpălagă a punctat că deciziile luate de șeful statului au afectat stabilitatea politică, transformând procesul de guvernare într-unul de neclaritate și imprevizibilitate pentru societate.
Critica principală a fost adresată argumentelor oferite de Nicușor Dan după deplasarea sa în Cehia. Președintele a susținut că organizarea alegerilor anticipate ar fi dus la o criză și mai lungă, cu rezultate disponibile abia în februarie, menționând totodată că sondajele nu indică schimbări majore. Dan Tăpălagă a respins această logică, numind explicațiile președintelui „foarte deranjante” și „supărătoare pentru inteligența medie”, considerând că realitatea este opusă celor enunțate oficial.
Conform jurnalistului, responsabilitatea pentru blocajul de patru luni de zile aparține direct președintelui Nicușor Dan. Dan Tăpălagă a subliniat că lentoarea cu care au fost parcurse etapele necesare desemnării unui premier a fost factorul decisiv în această criză. El a susținut că un președinte activ, preocupat de rectificarea bugetară și de funcționarea instituțiilor, ar fi accelerat la maximum procesul de numire a premierilor pentru a evita acest impas.
Dan Tăpălagă a calculat că, dacă procedura ar fi fost gestionată cu promptitudine, procesul electoral ar fi putut fi finalizat mult mai rapid. În opinia sa, alegerile anticipate s-ar fi putut încheia chiar în lunile septembrie sau octombrie. Astfel, România ar fi aflat deja dacă situația politică actuală este identică cu cea de acum un an și jumătate, evitând astfel perioada de incertitudine în care se află țara în prezent.
Jurnalistul a continuat prin a descrie comportamentul președintelui ca fiind complet imprevizibil, menționând că în ultimele luni a aflat de la Nicușor Dan că „orice este posibil”. Această lipsă de prevedibilitate este văzută ca un element care îi poate face pe alegători să se simtă „puțintel luați peste picior”. Discuția a evidențiat și diverse variante pentru funcția de premier, precum Sorin Grindeanu sau un tehnocrat apropiat de social-democrați.
Procesul de formare a unui Guvern în România este marcat de o complexitate ridicată, implicând etape de consultare și negociere între partide. Aceste încercări de a constitui o majoritate parlamentară sunt adesea complicate de lipsa de încredere între lideri și de rolul jucătorilor politici minoritari. În acest context, orice întârziere în desemnarea premierului poate amplifica instabilitatea economică și politică a țării.