Curtea Constituțională a decis amânarea pentru a cincea oară a deciziei privind conflictul juridic de natură constituțională declanșat de Sorin Grindeanu. Disputa, care vizează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026, cunoscută sub numele de programul SAFE, a fost lăsată pentru un nou termen de judecată pe 30 septembrie. Această decizie vine după ce judecătorii au amânat deja acest caz în trei ocazii anterioare, în lunile iunie și iulie.
Sorin Grindeanu a solicitat Curții Constituționale să constate existența acestui conflict dintre Parlament și Guvern și să stabilească ce conduită trebuie urmată pentru restabilirea ordinii constituționale. Sesizarea vizează faptul că Guvernul a adoptat și a transmis spre publicare ordonanța după ce Parlamentul i-a retras încrederea prin moțiune de cenzură, pe data de 5 mai 2026. Conform sesizării, Guvernul nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă, fără competențe de legiferare delegată.
Conform documentelor depuse, Guvernul ar fi transformat autoritatea sa dintr-una de legiuitor delegat într-una de legiuitor concurent cu Parlamentul. În dimineața zilei de 5 mai, chiar în ziua votării moțiunii de cenzură, Guvernul ar fi extins substanțial proiectul inițial prin adăugarea a 12 articole noi. Această acțiune ar fi vizat reglementarea unor soluții legislative care se aflau deja în proces de dezbatere la Camera Deputaților și la Senat, intervenind direct în procesul parlamentar.
Președintele Camerei Deputaților subliniază că această conduită a Guvernului anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului. Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște că completările au fost motivate de posibilitatea ca, în cazul votării moțiunii de cenzură, Executivul să nu mai poată emite ordonanțe de urgență. Astfel, se susține că s-a afectat echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de Constituție.
Conflictul juridic este generat de două conduite ale Guvernului României, considerate neconstituționale, care converg prin efectele lor. Una este adoptarea ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului, iar cealaltă este publicarea acesteia în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026. Sesizarea susține că Guvernul a abdicat de la rolul său constituțional și a încălcat obligația de loialitate față de Parlament, care rămâne singura autoritate legiuitoare a țării.
Această dispută juridică se înscrie într-un context de tensiuni politice ridicate, marcat de atacuri în instanță împotriva unor decrete de numire și de dezbateri privind stabilitatea instituțiilor statului. În perioada recentă, diverse figuri politice au emis declarații despre respectarea procedurilor constituționale și despre impactul deciziilor administrative asupra echilibrului de puteri în România, în timp ce procesele de formare a noilor administrații continuă să genereze controverse juridice.