Curtea Constituțională a decis amânarea procesului de examinare a sesizării depuse de Bolojan, care vizează conflictul juridic dintre Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Sesizarea a fost formulată în urma unui litigiu în care instanța supremă a dat Guvernul în judecată, reușind să obțină în prima instanță plata unor restanțe salariale. Aceste sume apar ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin intermediul unor hotărâri judecătorești emise anterior.
Bolojan a motivat demersul depus la CCR pe 2 iulie, susținând că instanța de judecată s-a substituit puterilor executive și legislative în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice și materia bugetară. Conform argumentelor prezentate, puterea judecătorească ar trebui să interpreteze și să aplice legile, nu să decidă alocarea fondurilor. Premierul a subliniat că elaborarea bugetului de stat și rectificările bugetare sunt atribute exclusive ale Guvernului și Parlamentului, conform Legii 500 din 2002 și Codului administrativ.
Conflictul a escaladat după ce Înalta Curte a solicitat Curții de Apel București obligarea Guvernului să plătească 4,8 miliarde lei pentru restanțe salariale și penalități. Bolojan a avertizat că această acțiune perturbă echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă. Pe lângă suma principală, există și alte sume de aproximativ 3 miliarde de lei în zona Parchet, ceea ce crește presiunea financiară asupra bugetului de stat.
Instanța a impus sancțiuni severe pentru neplata sumelor, incluzând penalități de 1% pe zi din cuantumul datorat, ceea ce înseamnă aproximativ 48 de milioane de lei zilnic. Pe lângă aceste penalități, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă și amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere. Decizia instanței obligă autoritățile să execute plata, inclusiv prin rectificare bugetară, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În luna mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție, confirmând obligația statului de a achita drepturile salariale restante ale magistraților. Această decizie a pus în mișcare un mecanism de sancționare financiară extrem de costisitor pentru bugetul de stat, din cauza penalităților zilnice calculate la o proporție de 1% din suma totală datorată de Guvern.
Această dispută juridică se încadrează într-un context de tensiuni constante între puterea legislativă, cea executivă și sistemul judiciar privind controlul resurselor publice. Deciziile de rectificare bugetară și gestionarea deficitului rămân puncte critice de confruntare, în special atunci când instanțele impun plăți masive care nu au fost prevăzute inițial în planificarea financiară a statului.