Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a lansat un atac verbal dur la adresa fostului premier Ilie Bolojan, acuzându-l de manipularea opiniei publice și de falsificarea realității. Conflictul a izbucnit în urma unor declarații publice în care Ilie Bolojan a susținut că eșecul în anticiparea necesarului bugetar a fost cauza crizei din sistemul de sănătate. Alexandru Rogobete respinge categoric aceste afirmații, susținând că cifrele demonstrează exact contrariul față de ceea ce afirmă fostul premier.
Conform declarațiilor făcute de Alexandru Rogobete pe pagina sa de Facebook, la începutul anului s-a solicitat suma de 660 de milioane de lei pentru finanțarea serviciilor de urgență. Totuși, Ilie Bolojan ar fi redus această sumă cu 200 de milioane de lei, o decizie luată direct pentru a putea raporta reduceri de cheltuieli și un deficit mai mic. Ministrul subliniază că această tăiere a fost făcută „din pix”, afectând direct capacitatea de funcționare a sistemului.
Situația financiară a serviciilor de urgență a fost rectificată recent, moment în care acestea au primit suplimentar aproximativ 200 de milioane de lei. Alexandru Rogobete subliniază că această sumă este exact valoarea pe care Ilie Bolojan a tăiat-o la începutul anului, acuzându-l de ipocrizie. Ministrul întreabă cine a greșit estimarea: cel care a cerut banii necesari sau cel care i-a tăiat, provocând astfel o criză financiară în sectorul de urgențe.
Alexandru Rogobete a continuat atacul, afirmând că Ilie Bolojan nu poate tăia fonduri, să provoace blocaje și apoi să pretindă că este un salvator la televiziune. Ministrul a declarat că sănătatea oamenilor nu trebuie să fie un instrument de propagandă politică sau un simplu exercițiu contabil. El susține că fostul premier a creat prea multe crize pentru ca vorbele sale să mai aibă o anumită valoare, etichetând discursurile acestuia drept propagandă.
Din partea sa, Ilie Bolojan a reacționat după aprobarea primei rectificări bugetare din 2026, afirmând că PSD și-a abandonat „șantajul” cu blocarea rectificării. Fostul premier a susținut că ordonanța de urgență confirmă starea de după ce s-a moștenit, menționând un deficit bugetar de 3,81% din PIB după primele 9 luni. De asemenea, a subliniat că investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei față de anul precedent.
Aceste dispute privind gestionarea fondurilor publice apar într-un context de tensiuni politice legate de rectificările bugetare. În timp ce Guvernul încearcă să echilibreze cheltuielile, diverse figuri politice, precum Tanczos Barna, au exprimat nemulțumiri legate de modul în care sunt distribuite sprijinurile, menționând că anumite sectoare, precum agricultura, nu primesc resursele necesare.