Alexandru Muraru a criticat dur modul în care PSD gestionează comunicarea privind cifrele deficitului bugetar, susținând că partidul își pregătește un alibi pentru bugetul anului 2027. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta a denunțat utilizarea unei „gauri inventate” pentru a manipula percepția asupra sănătății financiare a țării. Conform analizei sale, datele prezentate de PSD nu reflectă realitatea economică pe termen lung, ci folosesc o interpretare selectivă a indicatorilor de performanță.
Problema centrală identificată de Alexandru Muraru vizează cifra de 9,2%, pe care PSD o folosește drept bilanț de guvernare. Acesta explică faptul că acest procent nu reprezintă deficitul României nici pentru o perioadă de șase luni, nici pentru întregul an, ci este un indicator aferent unui singur trimestru. Muraru subliniază că datele furnizate de Eurostat sunt reale și publice, însă eroarea constă în modul în care acestea sunt citite și prezentate oficial.
Analiza sa arată că, atunci când se folosește o unitate de timp corectă pentru comparație, cifrele oferă o imagine diferită față de cea promovată de PSD. Alexandru Muraru menționează că deficitul anual a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. El susține că Guvernul Bolojan a început procesul de corectare a dezechilibrelor bugetare prin implementarea unor măsuri dificile, care au avut un cost politic semnificativ, dar a căror eficiență este vizibilă în datele actuale.
În contextul promisiunilor electorale, Alexandru Muraru amintește că PSD a solicitat guvernarea susținând că deține soluții superioare, care nu implică costuri suplimentare pentru economie. Totuși, el avertizează că prima rectificare bugetară va servi drept test decisiv pentru această administrație. Aceasta va demonstra dacă guvernul poate finanța cheltuielile necesare, poate proteja investițiile și poate respecta țintele de deficit fără a impune noi poveri populației sau firmelor din țară.
Discuțiile privind stabilitatea bugetară și gestionarea deficitului apar frecvent în dezbaterile politice actuale, în contextul unor decizii administrative care vizează finanțarea serviciilor publice. În timp ce unii lideri, precum Claudiu Manda, promovează anumite măsuri ca fiind gesturi de normalitate și responsabilitate, criticii precum Alexandru Muraru pun sub semnul întrebării integritatea datelor utilizate pentru a justifica direcțiile de cheltuieli ale statului.
Muraru insistă că un trimestru nu poate fi echivalat cu un an întreg și că orice bilanț de guvernare trebuie evaluat pe o perioadă de timp coerentă. Manipularea acestor intervale temporale este, în viziunea sa, o strategie de comunicare utilizată pentru a ascunde realitatea economică. Această abordare ar putea influența direct modul în care cetățenii și investitorii percep stabilitatea fiscală a României în perioada care urmează.