Fosta ministră a Mediului, Diana Buzoianu, a lansat marți seară o serie de acuzații la adresa actualului management de la Ministerul Mediului. Într-un mesaj publicat pe Facebook, aceasta afirmă că inspectorii care au reușit să identifice o balastieră ilegală în județul Olt au fost pedepsit prin retragerea vehiculelor de serviciu. Această măsură ar avea scopul de a le împiedica aceștia să mai efectueze controale pe teren.
Conform declarației de la Facebook, incidentul are loc în contextul în care noua ministră a Mediului de la PSD, Natalia Intotero, a susținut într-o conferință de marți că procesul de control împotriva balastierelor ilegale va continua. Diana Buzoianu contrazice această afirmație, sugerând că realitatea de la minister este opusă promisiunilor oficiale, prin limitarea capacității de intervenție a inspectorilor de mediu.
Diana Buzoianu a menționat că exploatările ilegale de tip balastieră au prejudiciat România cu o sumă de 20 de milioane de lei. Ea a criticat decizia de a lăsa Daniel Naicu, consilier județean PSD, să utilizeze mașinile de serviciu care anterior erau folosite de inspectorii de la Olt. Fosta ministră a acuzat direct PSD de tentativă de acoperire a unor „baroni locali” care ar fi mufați la ceea ce ea numește „mafia balastierelor”.
Mesajul include și alte acuzații privind schimbările de funcții din cadrul administrației de la Ministerul Mediului. Diana Buzoianu a menționat figura lui Cazan, afirmând că acesta a facilitat numirea lui Daniel Naicu în funcția de director la Administrația Bazinală Jiu. Această reproșare vine într-un moment de tranziție politică, când puterea de control asupra resurselor naturale pare să fie disputată între diverse grupări de interese.
Situația evidențiată de fosta ministră subliniază tensiunile din cadrul instituțiilor de control și modul în care deciziile administrative pot afecta monitorizarea ilegalităților. În cadrul administrației publice, controlul resurselor de mediu și gestionarea vehiculelor de serviciu sunt elemente critice pentru eficiența inspectoratelor, iar orice modificare a acestora poate influența capacitatea de detectare a fraudelor financiare și ecologice.
În perioada recentă, instituțiile de stat din România se confruntă cu diverse presiuni și decizii administrative care vizează capacitatea de monitorizare și justiție. În timp ce ministerele de la nivel național gestionează resursele și controalele interne, discuțiile despre delegarea personalului la nivel european sau despre imunitatea statului rămân subiecte de dezbatere în spațiul public, influențând percepția asupra responsabilității instituționale.