Consiliul Superior al Magistraturii a intervenit miercuri în dezbaterea publică privind nivelul veniturilor din sistemul judiciar românesc. Această reacție a survenit în urma deciziei Curții Europene a Dreptelor Omului din 22 octombrie 2026, pronunțată în cauza „Pușcașu și alții împotriva României”. Instituția a ales să clarifice situația prin publicarea grilelor salariale oficiale aferente lunii octombrie 2026, care includ toate sporurile prevăzute de lege.
Conform datelor oficiale, un judecător stagiar încasează între 6.990 și 8.285 de lei net pe lună. Pentru un magistrat cu grad de judecătorie, veniturile nete variază între 10.486 și 16.157 de lei, în timp ce la nivel de tribunal, indemnizația este cuprinsă între 14.390 și 17.948 de lei net. La nivelul curților de apel, veniturile lunare nete ale judecătorilor sunt stabilite în intervalul de 16.309 până la 20.346 de lei.
Sistemul judiciar din România cuprise, la data de 26 octombrie 2026, un total de 4.544 de judecători. Din această cifră, aproximativ 46% sunt repartizați la judecătorii, ceea ce înseamnă 2.076 de persoane, în timp ce 33% activează la tribunale, adică 1.503 magistrați. Restul de 21% din numărul total de judecători, respectiv 965 de persoane, își desfășoară activitatea în cadrul curților de apel.
Analiza CSM compară aceste sume cu salariul mediu din România, care în luna august 2026 era de 5.688 de lei net și 9.497 de lei brut, conform Institutului Național de Statistică. Un judecător stagiar la minimul grilei are o indemnizație brută de 1,26 ori media națională brută, iar un judecător definitiv cu grad de judecătorie la minimul grilei ajunge la un raport de 1,89 ori media națională.
În ceea ce privește contextul european, România se situează sub media UE, unde raportul este de 2,13 câștiguri salariale brute naționale, conform EU Justice Scoreboard 2026. O analiză anterioară a CSM din iulie 2025 indica faptul că România ocupa locul 20 din 27 de state pentru venitul brut al magistraților la început de carieră și locul 22 pentru venitul net al acestora.
În documentul oficial, CSM a lansat un avertisment privind utilizarea instanțelor externe pentru probleme interne. Instituția critică „practicile de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale”. CSM susține că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României.