Instituțiile de la vârful sistemului de justiție din România, CSM și Înalta Curte, au refuzat să transmită către Guvern datele necesare privind nivelul de salarizare al magistraților. Această decizie a fost luată în contextul unui proces desfășurat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care statul român trebuia să se apere. Informațiile erau vitale pentru Agentul Guvernamental pentru CEDO, însă acestea nu au fost furnizate de autoritățile judecătorești.
Conflictul a apărut în urma unei acțiuni depuse de cinci judecători români la Strasbourg. Aceștia reclamau faptul că nu au primit restanțele salariale stabilite anterior prin hotărâri judecătorești definitive. Deși procesul a fost marcat de lipsa de cooperare a CSM și a Înaltei Curte, România a reușit să câștige disputa. Pe 22 octombrie, CEDO a respins acțiunea celor cinci magistrați, declarând-o inadmisibilă.
Ilie Bolojan a explicat că guvernul pe care l-a reprezentat a încercat să prezinte un tablou corect al situației, dar a fost împiedicat de sistemul de justiție. Instituțiile au refuzat să livreze cifrele care ar fi permis țării să se apere eficient. Această lipsă de transparență a afectat capacitatea de apărare a statului în fața unor sume pe care fostul premier le-a descris drept imorale.
Datele solicitate vizau comparații esențiale între veniturile din justiție și restul societății. Ilie Bolojan a subliniat că era nevoie de cifre clare privind nivelul de salarizare în justiție comparativ cu sistemul public și cu media din economie. De asemenea, au fost necesare detalii despre nivelul de pensionare din justiție, care este mult mai ridicat decât cel din sistemul de pensii al României.
Lipsa acestor date a creat o situație de lipsă de predictibilitate pentru guvern. Ilie Bolojan a menționat că răspunsurile care trebuiau oferite au durat luni de zile, deși era vorba de cifre care ar fi putut arăta că nivelul de salarizare în justiție este mult peste cel din sistemul bugetar. Faptul că aceste sume nu sunt noi, ci vin din procese vechi, face ca absența datelor să fie și mai problematică.
În România, gestionarea bugetelor și a salariilor în sectorul public rămâne un subiect de intensă dezbatere politică și administrativă. Deciziile privind majorările salariale sau modificările în sistemul de pensii afectează echilibrul fiscal al statului. În acest context, transparența datelor furnizate de instituțiile de reglementare este considerată crucială pentru stabilitatea economică și pentru respectarea obligațiilor internaționale ale țării.