Ministerele Justiției și de Interne refuză de aproximativ un an să aprobe solicitările Parchetului European (EPPO) privind creșterea numărului de resurse umane. Această situație afectează capacitatea de investigare a sute de dosare anticorupție din România, unde se urmăresc fraude masive de bani comunitari. Tăgăduirea resurselor necesare are loc în contextul în care România se află pe locul al doilea în UE, după Italia, ca număr de cazuri instrumentate de către EPPO.
Procurorul european Cătălin Borcoman a semnalat că, deși numărul de 40 de polițiști fusese convenit inițial, biroul dispune în prezent cu 15 ofițeri mai puțin decât s-a stabilit. În ceea ce privește magistrații, EPPO are în prezent 20 de procurori delegați, însă Colegiul Procurorilor Europeni a votat deja necesitatea aducerii a încă 10 persoane suplimentare. Borcoman a descris răspunsul primit de la Ministerul Justiției ca fiind unul ambiguu, care nu oferă o confirmare clară pentru această suplimentare.
Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu, justifică lipsa transferului de noi procurori prin contextul politică de interimat de după demiterea Guvernului Bolojan în mai 2026. Instituția susține că, pe durata interimatului, atribuțiile s-au limitat la administrarea treburilor publice, fără a putea promova politici noi. Ministerul a menționat că dialogul interinstituțional privind suplimentarea posturilor de procurori europeni delegați va putea fi reluat abia după învestirea unui Guvern cu puteri depline.
Pe partea de poliție, Ministerul Afacerilor Interne a explicat că detașarea ofițerilor și a agenților de poliție judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție se realizează prin ordin al ministrului, la propunerea nominală a procurorului șef DNA. Această procedură administrativă este relevantă deoarece, conform legii, DNA este instituția desemnată să asigure sprijinul logistic, infrastructura și personalul auxiliar necesar funcționării biroului EPPO din România.
Cătălin Borcoman a raportat și probleme grave privind procesele, precum lipsa motivării hotărârilor instanțelor sau schimbarea judecătorilor la finalul cercetărilor. În loc de soluții, Ministerul Justiției a indicat că aceste disfuncționalități sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii. La rândul său, CSM a refuzat să comenteze problemele specifice ridicate de procurorul european, invocând lipsa competenței de a explica puncte de vedere exprimate în afara cadrelor instituționale oficiale.
Parchetul European (EPPO) este o instituție de investigație și procuratură a Uniunii Europene, responsabilă pentru combaterea fraudei care afectează bugetul UE. Instituția a fost înființată în 2019, având ca prim procuror șef pe Laura Codruța Kovesi. Obiectivul principal al EPPO este protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin investigarea și penalizarea infracțiunilor precum fraudele de TVA sau deturnarea de fonduri europene de la proiecte de dezvoltare.