Jurnalistul Liviu Avram a oferit detalii despre mecanismul prin care magistrații din România au reușit să obțină majorări salariale constante pe parcursul ultimelor două decenii. Această evoluție a dus la o dispută financiară masivă între Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul unor sume de peste 5 miliarde de lei solicitate de magistrați. Problema este descrisă ca fiind una veche de cel puțin 20 de ani, agravată semnificativ în ultimul deceniu.
Originea acestor revendicări datează de anul 2006, moment în care s-au acordat sporuri de 40% procurorilor de la DNA și DIICOT pentru a atrage personal. Ulterior, alți magistrați au început să solicite drepturi similare, argumentând că au statutul de magistrați la fel ca procurorii menționați. Astăzi, aproximativ 6700 de judecători și procurori din România figurează cu dosare sau plângeri prin care cer majorări salariale, apelând la colegii lor din instanțe pentru a obține aceste drepturi.
Situația a devenit o problemă politică de anvergă, în special după ce Lia Savonea a deschis procese pentru a cere achitarea tuturor sumelor acumulate în ultimii 20 de ani. Această acțiune a fost interpretată ca o reacție la adoptarea legii care a limitat pensiile magistraților. Deși guvernele au încercat să satisfacă aceste cereri prin plata eșalonată a restanțelor, sumele totale solicitate au ajuns la niveluri exorbitante, fiind vizibile și în declarațiile de avere ale magistraților.
Un caz specific de ajustări salariale a avut loc în 2018, odată cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat, proces care a generat pensii mai mari decât salariile nete în serviciu. După cinci ani de aplicare a acestui sistem, în 2023 s-a schimbat legea pentru a plafona pensia la 80% din ultimul salariu brut. Totuși, Liviu Avram menționează un caz în care o magistrat-asistent de la Înalta Curte a reușit să obțină prin Curtea de Apel București aplicarea legii vechi, deși se pensionase deja sub regimul noii legi.
Decizia CEDO privind cinci dosare cu magistrați care reclamau majorări salariale aduce în discuție un potențial conflict de interese. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a semnalat faptul că judecătorii care acordau aceste drepturi beneficiau și ei de aceleași majorări, ceea ce ridică semne de întrebare privind imparțialitatea proceselor. Această decizie oferă un fundament pentru ca factorul politic să revizuiască sentințele date de magistrați aflați în situația de conflict de interese.
Disputa salarială a devenit un punct de conflict între puterea legislativă și sistemul judiciar, reflectând tensiunile dintre necesitățile bugetare ale statului și drepturile recunoscute prin sentințe. În contextul actual, președintele PNL, Ilie Bolojan, a susținut că decizia CEDO confirmă poziția Guvernului și că plata acestor restanțe este imorală și împovărătoare pentru cetățenii români, criticând ceea ce a numit „aristocrație bugetară”.