Jurnalistul Liviu Avram a oferit detalii despre modul în care s-a extins cererea de majorări salariale în sistemul judiciar românesc. Conform declarațiilor sale din emisiunea „Harta de impact”, practic nu există în România judecător sau procuror care să nu fi apelat la colegii săi din instanțe pentru a obține drepturi suplimentare. Această practică implică aproximativ 6.700 de magistrați, care au utilizat procesele pentru a asigura majorări care, în multe cazuri, aveau o șansă de câștig de 100%.
Problema este descrisă ca fiind una veche de cel puțin 20 de ani, însă a fost agravată în ultimul deceniu. Liviu Avram a punctat că totul a început în anul 2006, odată cu acordarea unor sporuri de 40% pentru procurorii de la DNA și DIICOT, cu scopul de a atrage personal. Ulterior, alți magistrați au început să solicite aceleași drepturi, argumentând că sunt la fel de importanți, iar instanțele au început să le acorde aceste sporuri prin decizii judecătorești.
Disputa dintre Guvernul Bolojan și Înalta Curte de Casație și Justiție vizează sume estimate la peste 5 miliarde de lei. Liviu Avram a susținut că Lia Savonea ar fi deschis procese pentru a cere toate sumele acumulate în ultimele două decenii, ca o formă de răzbunare pentru adoptarea legii care a limitat pensiile magistraților. Această situație a dus la apariția unor restanțe salariale masive, care apar acum în aproape toate declarațiile de avere ale magistraților din țară.
Un alt aspect criticizat este modul în care s-au gestionat pensiile magistraților după transferul contribuțiilor în 2018. Liviu Avram a explicat faptul că, în acel context, pensiile raportate la 80% dintr-o sumă mai mare decât salariul net au ajuns să fie chiar mai mari decât salariul pe care magistrații îl primeau în activitate. Deși în 2023 s-a introdus o limită pentru a opri acest fenomen, au existat cazuri de magistrați care au reușit să obțină aplicarea legii vechi prin decizii ale Curții de Apel.
Decizia CEDO menționată de jurnalist ridică problema unui potențial conflict de interese în sistemul de justiție. CEDO a analizat cinci dosare în care magistrații reclamau majorări, subliniind că aceștia ar fi putut beneficia direct de deciziile luate de colegii lor. Liviu Avram consideră că acest fapt oferă fundamentul necesar politicii pentru a revizui sentințele date de judecători aflați în conflict de interese, deși acest lucru necesită un curaj politic considerabil.
În contextul economic actual, unde inflația în zona euro a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, presiunile asupra bugetelor statelor membre sunt semnificative. Această realitate macroeconomică adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor guvernamentale privind plata unor restanțe masive. Ilie Bolojan a susținut că decizia CEDO oferă argumentul decisiv pentru a rezolva această chestiune imorală și împovărătoare pentru cetățenii români.