Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat datele oficiale privind nivelul indemnizațiilor judecătorilor din România, în contextul deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului din 22 octombrie 2026. Această decizie a respins în unanimitate cererile a cinci judecători și foști judecători români care solicitau despăgubiri pentru diferențe de remunerație considerate discriminatorii. Disputa a vizat neexecutarea unor hotărâri prin care statul era obligat să plătească sume pentru aceste diferențe de venituri între categorii de magistrați.
Conform grilelor salariale aferente lunii octombrie 2026, veniturile nete ale magistraților variază semnificativ în funcție de gradul profesional, vechime și gradație. Un judecător stagiar poate primi o indemnizație de până la 8.300 de lei net, în timp ce un judecător de tribunal poate ajunge la un venit de până la 18.000 de lei net. Structura sistemului include în total 4.544 de judecători, dintre care 2.076 activează la judecătorii, 1.503 la tribunale și 965 la curțile de apel.
Analiza comparativă arată că nivelul veniturilor în România este inferior indicatorilor europeni. Pentru un judecător stagiar aflat la minimul grilei, indemnizația brută reprezintă 1,26 din câștigul salarial mediu brut național. În cazul unui judecător definitiv cu grad de judecătorie, aflat tot la nivelul minim, raportul este de 1,89. Media aritmetică a celor 27 de state din Uniunea Europeană, conform EU Justice Scoreboard 2026, este de aproximativ 2,13 din salariul mediu brut național.
Datele de la Institutul Național de Statistică indică faptul că, în august 2026, câștigul salarial mediu din România era de 5.688 lei net și 9.497 lei brut. CSM a subliniat că România se află sub media europeană, amintind o analiză anterioară din iulie 2025. La acea dată, țara ocupa poziția 20 din 27 de state pentru venitul brut și poziția 22 pentru venitul net la începutul carierei, evidențiind dificultățile de remunerare.
Consiliul Superior al Magistraturii a criticat tentativele de a transfera divergențele politice interne către jurisdicțiile internaționale prin prezentări distorsionate ale realităților naționale. Instituția avertizează că astfel de acțiuni pot aduce câștiguri politice pe termen scurt, dar afectează credibilitatea instituțiilor statului și a României. CSM susține că prezentarea realității trebuie să fie corectă pentru a evita afectarea imaginii țării în fața organelor europene.
Publicarea acestor date de către Consiliul Superior al Magistraturii vine într-un moment de intensă dezbatere publică privind drepturile magistraților. Această transparență privind veniturile din sistemul judiciar este necesară pentru a înțelege raportul dintre remunerarea judecătorilor și media națională de câștiguri. Informațiile oferă un cadru factual pentru analiza sustenabilității sistemului de justiție în raport cu standardele de performanță și venituri din restul Uniunii Europene.