Laura Codruța Kövesi a trasat un semnal de alarmă privind viitorul Parchetului European (EPPO), avertizând că instituția pe care a construit-o de la zero ar putea fi eliminată în mod ascuns. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, ea a descris ultimele șapte ani de mandat ca fiind cel mai greu loc de muncă din cariera sa. Kövesi susține că subminarea EPPO nu se realizează printr-o decizie politică deschisă, ci prin metode de sabotaj lent, precum subfinanțarea și sufocarea birocratică.
Lipsa de resurse financiare și umane reprezintă o problemă critică pentru funcționarea instituției. Deși pe hârtie EPPO are nevoie de 230 de procurori europeni delegați, resursele actuale acoperă doar 180 de persoane. Kövesi a subliniat dificultățile specifice din Polonia, unde se aștepta la 24 de procurori delegați, dar în prezent există doar 15. Totodată, ea a menționat că, în cazul Ungariei, Comisia a propus doar jumătate din suma necesară pentru a asigura capacitatea de lucru a parchetului.
Blocajele legislative reprezintă un alt pilon al procesului de subminare a autorității EPPO. Laura Codruța Kövesi a explicat faptul că solicitarea făcută încă din 2021 pentru revizuirea regulamentului EPPO, menită să corecteze lacunele procedurale, a fost amânată constant de decidenții europeni. Procurorul-șef a criticat faptul că, în loc de sprijin logistic pentru investigarea rețelelor de crimă organizată, discuțiile se concentrează pe detalii de arhitectură antifraudă sau pe implementarea unor registre electronice.
Atitudinea liderilor politici față de justiție a fost, de asemenea, un punct de critică dură. Kövesi a observat o diferență de comportament între statele membre și Bruxelles, menționând că la nivel european există uneori senzația că unii actori sunt deasupra legii. Ea a declarat că mulți politicieni susțin independența sistemului judiciar doar atât timp cât acesta nu le afectează cercul de apropiați, transformând procurorii în figuri „abuzive” în ochii lor atunci când investigațiile devin prea aproape de puterea politică.
În ceea ce privește viitorul său profesional, Laura Codruța Kövesi a refuzat să ofere detalii despre planurile personale, insistând pe necesitatea de a se concentra pe situația EPPO. Ea a concluzionat că, dacă ar putea repeta experiența de la început, ar face aceleași lucruri, sugerând că schimbarea ar trebui să vină din partea celorlalți actori implicați. Procurorul-șef rămâne sceptică în fața atmosferei de la Bruxelles, comparând situația cu un serial în care nicio voce nu este auzită.
Parchetul European funcționează într-un cadru de cooperare între instituțiile Uniunii Europene și autoritățile naționale pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul comun. Această instituție este esențială pentru protejarea intereselor financiare ale UE, însă eficacitatea sa depinde direct de autonomia procurorilor și de stabilitatea reglementărilor legislative adoptate la nivel continental.