Curtea de Apel București a emis o decizie importantă în dosarul care vizează manipularea ROBOR, respingând cererea depusă de CEC Bank. Instituția bancară solicitase suspendarea efectelor sancțiunii aplicate de Consiliul Concurenței, o măsură care ar fi înghețat și plata amendei record până la soluționarea pe fond a litigiului. Decizia instanței de apel a fost declarată inadmisibilă, conform datelor de pe portalul instanțelor de judecată.
CEC Bank face parte dintr-un grup de 10 bănci sancționate de Consiliul Concurenței cu o sumă totală de 3,7 miliarde de lei. Partea de sancțiune care revine băncii de stat este de 333 de milioane de lei. Dacă instanța ar fi admis cererea de suspendare, banca ar fi evitat temporar plata amenzii și ar fi amânat și obligația de a modifica mecanismul actual de cotare a ROBOR, conform procedurilor impuse.
Conflictul juridic și administrativ se concentrează pe modul în care sunt stabilite cotațiile în perioada de fixing. Consiliul Concurenței susține că băncile au coordonat acțiunile prin schimbul de informații confidențiale și strategice, afectând clienții. Autoritatea consideră că instituțiile financiare ar trebui să păstreze confidențialitatea cotațiilor în timpul procedurii de fixing, pentru a evita influențarea acestora în defavoarea consumatorilor.
Din partea instituțiilor bancare, argumentul principal este că reglementările BNR impun menținerea unei transparențe permanente a cotațiilor pe parcursul întregii zile de tranzacționare. CEC Bank a criticat dur decizia de sancționare, susținând că a respectat constant cadrul legal în vigoare. Reprezentanții băncilor au invocat și declarația președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, menționând că nu s-a format un cartel clasic pentru creșterea nivelului ROBOR.
În prezent, decizia Curții de Apel poate fi atacată prin recurs, proces care va fi analizat de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe lângă aspectul amenzilor, băncile sunt obligate să propună un nou mecanism de cotare, care va trebui avizat de Consiliu. Scopul acestui nou sistem este eliminarea criticii privind transparența reciprocă excesivă a cotațiilor, care ar fi facilitat coordonarea între bănci.
Dosarul ROBOR reprezintă un punct de cotitură în reglementarea pieței de creditare din România, lovind direct în modul de calcul al dobânzilor variabile. Această dispută între autoritatea de concurență și sectorul bancar pune în evidență tensiunea dintre cerințele de transparență ale BNR și necesitatea de a preveni orice formă de coordonare care ar putea perjudicia beneficiarii creditelor prin manipularea indicilor de referință.