Dosarul în care Alexandru Toader este arestat preventiv pentru viol și agresiune sexuală a generat o controversă juridică și etică majoră în spațiul public românesc. Lectorul universitar Diana Ionescu, specialistă în protecția victimelor, susține că decizia Facultății de Drept din Iași de a restricționa activitatea de predare a avocaților care îl apără este una corectă. Această măsură vizează protecția studenților și menținerea aparenței de imparțialitate în cadrul instituției de învățământ.
Uniunea Națională a Barourilor din România a criticat decizia universității, solicitând revizuirea acesteia pe baza principiului că avocatul nu trebuie confundat cu clientul său. Totuși, Diana Ionescu subliniază că în acest caz specific, avocații ocupă și funcția de cadre didactice universitare. Din această cauză, aceștia sunt obligați să respecte nu doar regulile deontologice ale profesiei, ci și obligațiile etice și legale specifice profesorilor, care se cumulează în această situație complexă.
Cazul este descris ca fiind unul fără precedent în România, deoarece combină trei elemente critice: victimele sunt studente, inculpatul este cadru didactic, iar avocații sunt tot cadre didactice. Diana Ionescu explică faptul că această suprapunere justifică intervenția Consiliului Profesoral. Măsurile luate de facultate au scopul de a preveni victimizarea secundară a studentelor și de a asigura un proces de evaluare obiectiv, eliminând orice suspiciune de conflict de interese.
Expertul critică lipsa de abordare a drepturilor victimelor în comunicatele emise de UNBR și de Baroul Iași. În România, există o lipsă de cunoaștere semnificativă a drepturilor persoanelor vătămate, inclusiv a dreptului la asistență juridică plătită din fonduri publice. Diana Ionescu menționează că avocații care încheie contracte cu victimele pot beneficia de sume de până la cinci salarii minime pe economie, subliniind importanța echilibrului între apărarea inculpatului și cea a victimei.
Problema victimizării secundare este centrală în această discuție, reprezentând răul cauzat de reacția instituțiilor sau a persoanelor față de victimă. Diana Ionescu avertizează că organele judiciare, poliția, dar și Comisia de Etică a universității, au obligația de a trata victimele cu respect și empatie. În acest caz, Curtea de Apel Iași a menționat chiar că membrii comisiei de etică au avut o abordare lipsită de empatie, întrebând studentele insistent despre motivul dezvăluirii faptelor presei.
În cadrul sistemului juridic european, protecția victimelor este reglementată prin directive care impun statelor obligații de informare și educare. În România, procesul de implementare a acestor principii de protecție și de combatere a prejudecăților culturale rămâne o provocare majoră. Este necesară o schimbare de paradigmă pentru a evita tendința socială de a pune sub semnul întrebării credibilitatea victimelor în loc de a analiza abuzul de putere.