Călin Georgescu rămâne în arest preventiv după ce Curtea de Apel București a intervenit de două ori pentru a desființa deciziile luate anterior de Tribunalul București. Procesul de evaluare a măsurilor preventive a fost marcat de divergențe juridice semnificative, culminând cu menținerea detenției în urma contestațiilor procurorilor DIICOT. Cele două intervenții ale instanței superioare au avut loc la o distanță de doar 24 de zile, reflectând un conflict de opinii între magistrați.
Cronologia evenimentelor a început pe 22 septembrie 2026, când Vlad Andriescu, judecător la Tribunalul București, a respins propunerea DIICOT de arestare și a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. Totuși, pe 29 septembrie, Curtea de Apel a admis contestația procurorilor, decis arestarea preventivă pentru 30 de zile. Această decizie a fost rezultatul unui complet de divergență, după ce judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu nu au ajuns la un consens asupra măsurii.
Conflictul juridic s-a repetat pe 13 octombrie, când Vlad Andriescu a admis cererea de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu. Judecătorul a argumentat că arestul la domiciliu este suficient, invocând conduita procesuală a inculpatului, lipsa antecedentelor și existența unui domiciliu stabil. Totuși, vineri, 23 octombrie, Curtea de Apel a desființat și această hotărâre, impunând din nou menținerea în arest preventiv pentru a asigura buna desfășurarea procesului.
În cadrul Curții de Apel, mecanismul de complet de divergență a fost utilizat de două ori pentru a rezolva dezacordurile dintre magistrați. Conform Legii nr. 304/2022, atunci când doi judecători nu ajung la un acord, cauza este judecată de un al treilea magistrat din planificarea de permanență. În ambele cazuri, soluția mai severă a fost adoptată doar după ce acest al treilea judecător a participat la formarea majorității în completul de divergență.
Motivarea Curții de Apel pentru arestare a inclus riscuri de sustragere, menționând discuții despre stabilirea în Italia și demersuri pentru obținerea azilului politic. În contrast, Vlad Andriescu a considerat că riscurile erau reduse, punând accent pe caracterul neviolent al infracțiunilor. Deși cele două soluții desființate ridică întrebări despre calitatea motivărilor, legea precizează că diferența de opinie nu implică automat răspundere disciplinară sau rea-credință.
Procedura de control judiciar în România este reglementată prin Codul de procedură penală, care impune ca orice măsură preventivă să fie proporțională cu gravitatea acuzației. Instanțele trebuie să echilibreze riscurile de sustragere sau de evitare a procesului cu drepturile inculpatului. În cazul Călin Georgescu, instanța de control trebuie să demonstreze că măsurile mai ușoare sunt insuficiente pentru a preveni orice tentativă de a îngreuna desfășurarea anchetei.