Călin Georgescu va afla marți, 13 octombrie, dacă instanța va accepta solicitarea sa de a fi eliberat din arestul preventiv. Tribunalul București urmează să decidă dacă măsura actuală de privare de libertate va fi înlocuită cu o variantă mai blândă, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu. Decizia a fost amânată după ce magistrații au analizat argumentele prezentate de apărare și contestațiile formulate de procurori în cadrul procesului.
Solicitarea de cercetare sub o măsură mai puțin restrictivă vine din partea lui Călin Georgescu, care susține că nu reprezintă un pericol pentru buna desfășurare a anchetei penale. Procesul de înlocuire a măsurii preventive este marcat de o evoluție juridică complexă. Magistratul care urmează să hotărască acest lucru este același care, inițial, a respins propunerea procurorilor de arestare și l-a plasat pe Călin Georgescu sub control judiciar, decizie care a fost ulterior anulată.
Instanța superioară a intervenit asupra deciziei inițiale, dispunând arestarea preventivă a fostului candidat la alegerile prezidențiale pentru o perioadă de 30 de zile. Călin Georgescu este vizat într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fiind acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de comiterea de infracțiuni în formă continuată. Ancheta a fost declanșată în urma plângerii depuse de omul de afaceri Răzvan Leu, care susține că a fost păgubit cu sume de peste un milion de euro.
Conform DIICOT, grupul infracțional acționa sub autoritatea liderului Călin Georgescu, atât în România, cât și în Marea Britanie, pentru obținerea de foloase patrimoniale injuste. Membrii grupului ar fi promovat facilitarea unor finanțări de 6 milioane de euro prin contracte de creditare, condiționând procesul de depunerea unei garanții. Ulterior, sub pretextul majorării creditului la 15 milioane de euro, victima ar fi fost determinată să transfere încă 100.000 de euro, în total sumele implicate ajungând la 1,1 milioane de euro.
Pe lângă acest caz, Călin Georgescu se confruntă cu alte două dosare penale în care a fost trimis în judecată. Într-unul dintre acestea, este acuzat împreună cu Horațiu Potra și alți 20 de inculpați de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false. În celălalt dosar, acesta este vizat de acuzații privind propaganda legionară și promovarea în public a unor persoane vinovate de genocid și de crime de război.
Contextul juridic al acestui moment este unul tensionat, având în vedere că alte subiecte de interes public ocupă agenda instanțelor. În același timp, dosarul „10 August” revine pe masa judecătorilor după intervenirea prescripției, iar Curtea Militară de Apel analizează apelul la decizia de achitare a foștilor șefi ai Jandarmeriei, într-un context de monitorizare atentă a deciziilor judiciare de importanță politică.